Acum stiu cine sunt. Insemnari si aduceri aminte - Lese Grigore

Acum stiu cine sunt. Insemnari si aduceri aminte - Lese Grigore
-20%
Editura:
Anul publicării: 2013
Categoria: Memorialistica
21,60 lei
27,00 lei (-20%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Memorii Jurnale

Grigore Lese (n. 1954 in satul Stoiceni, Maramures) a absolvit Liceul de Muzica din Baia Mare, apoi Academia de Muzica din Cluj - Fa cultatea de Instrumente si Canto (fagot). In 2003 a devenit doctor in muzica (cu teza Horea in grumaz. Consideratii teoretice fi practice ale interpretarii genului dintr-o perspectiva stilistica), iar in 2010, doctor honoris causa al Universitatii de Vest"Vasile GoldiS" din Arad. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universitatii din Bucuresti. Incepand cu anul 2006 realizeaza emisiuni la Radiodi fuziunea si Televiziunea Romana, pentru care primeste numeroase premii si nominalizari nationale si internationale, precum Marele Premiu al APTR in 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio Romania in 2009, nominalizare la Festivalul International de Film de Televiziune, Shanghai, 2009. Este primul muzician roman care a adus in scena, alaturi de el, artisti traditionali din Iran, Siria, Pakistan, demonstrand existenta interferentelor muzicilor stravechi din Romania si Orient. Muzica sa se regaseste pe coloana sonora a mai multe filme de arta si documentare din tara si strainatate, cum ar fi The Pbaraoh, Gunpowder, Treason and Ploi (productie BBC) sau docu mentarul Wild Carpathia (productie Travel Channel). A fost invitat sa cante la cele mai importante manifestari culturale de gen din lume:

Srnithsonian Folklive Festival, Washington; Festivalul Vocile Lumii, Bloomington; Festivalul Montrnartre, Paris; Fest Der Kontinente, Berlin; Olimpiada Culturala de la Atena; Festivalul Tarilor Europei de Est, Montreal; Francophonie Metissee, Paris; Culturescapes, Basel; Festivalul"Miguel Bernal jimenez", Morelia; Zilele Culturale ale Bancii Centrale Europene, Frankfurt; Expozitiile Mondiale de la Aichi, Shanghai si Yeosu; Gala Premiilor BAFTA, Londra.

Discograhe: Cantec pastoral, Casa de discuri,, Amori", Laussane (1996); Cantece de catanie si Hori, Societatea de Concerte Bistrita (2000, 2003); Horile vietii si Afteptand Craciunul, Roton (2005); Grigore Lese: Le chant de Lapus, OCORA Radio France, Paris (2009); Grigore Lese fi aromanii fo1feroti din Cogealac, A&A Records (20n);... De dragoste, de razboi, de moarte, de unul singur, Humanitas Multimedia (20n).


Despre aceasta carte

DE 59 DE ANI s-au strans in mintea mea povesti si intamplari traite cu inima. Niciodata nu m-am gandit ca intr-o zi o sa ajung sa le astern pe hartie. Cand m-a adus mama pe lume, socoteala ei a fost sa horesc si sa implinesc horile. Iata ca a venit vremea sa le interpretez, iar interpretarea se face

Prin cuvant. Povestile au fost viata mea si prin ele m-am destainuit; au zburat dintr-un loc intr-altul, unele dintre ele luand chipuri cosmice. Au fost o mangaiere pentru sufletul meu. Le-am istorisit in orice imprejurare. Nu toti oamenii mi-au inteles intentiile, eforturile, mahnirile. Cartea aceasta



dezvaluie si da posibilitatea cititorilor sa ma cunoasca mai bine. M-am aratat prin aduceri-aminte si prin insemnari despre lumea vazuta de mine.

Grigore Lese, octombrie 2013

AM VORBIT DESPRE HORI cu Tiberiu Alexandru, Emilia Comisel, Alexandru Amzulescu, Mihai Pop, Mihaela Helmis, Ioan Popescu, Vasile Sav, Charles King, Gyargy Sandor Ligeti, Paola Pozzi, Francisc Laszl6, Valentin Timaru, Horia Bernea, Iosif Sava, Gruia Stoia, Mihai Oroveanu, Michael Impey, Horia-Roman Patapievici.

8 Acum stiu cine sunt

AM POVESTIT DESPRE VIATA MEA CU Bela Barabas, Gavril Tarmure, Mircea Borcila, Corina Pavel, Ioan Simion



Pop, Ioan Alexandru, Liliana Iorgulescu, Daniela Zeca, Vasile Gabor, Gheorghe Velea, Aurel Marc, Peter Hurley, Mircea Dinescu.

AU SCRIS DESPRE MINE Tudor Jarda, Cezar Ivanescu, Stefan Mitroi, Vasile Dancu, Silviu Angelescu, Sorin Du mitrescu, Ioan Muresan, Andrei Plesu, Liviu Danceanu.


AU FOST SI OAMENI CU care am vorbit despre hori si despre mine pentru ca ei au vrut asta; apoi s-au indepartat, aveau o masca pe care CU timpul am descoperit-o. Nu-mi face placere sa-i amintesc. Is hazi.



Stoiceni

CAND M-O FACUT MAMA era ornatu' pana-n brau si crascau


gardurile de frig, era in Faurarul anului' 54, seara, pe la sapte ceasuri. Mi-a povestit ca atunci cand m-o spalat prima data mi-o pus in apa aceea un banut de argint, cu gandul sa am glas atunci cand oi creste. Asta a fost dorinta ei de cand am venit pe lume. Iar mama, cand o vazut ca pot hori, o fost fericita.

Pana la trei ani, am tot gangurit pe langa ea. Intr-o zi, mama o zis catre tata, ma, Ion, doara Grigore stie canta. Cand am auzit ca mama zice ca stiu canta am iesit in gradina si m-au auzit vecinii horind. O vecina a strigat-o pe mama si a-ntrebat-o, Grigore o horit asara? Grigore, dara, Vai, da' mandru horestel Cand am auzit ca vecinii zic ca stiu hori, am iesit in sat. Si-am horit in sat. Cand mergea mama la biserica, au oprit-o oamenii, tu, Nastasie, vreau

sa te intreb oarece, al tau ii copchilu'? Al meu. Horeste fain! Ei, cand am auzit ca zic oamenii din satul meu ca stiu hori, m-am dus pe sate. Si-am horit pe toate satele si toti oamenii au zis ca stiu hori. Se rumpeau usile la caminele culturale... Cand am vazut asta, m-am dus sa cant la oras, apoi in Capitala, si toti oamenii au zis ca stiu hori. Apoi

12 Acum stiu cine sunt

am plecat prin tarile vecine, pana unde m-au lasat, si ve cinii au zis si ei ca stiu canta. Cand am ajuns sa fiu liber, m-am dus sa horesc prin toata lumea. Da, dar pentru asta mi-au trebuit 55 de ani...

Prin anii '60, satul 5toiceni de la poalele muntelui Satra avea vreo suta cincizeci de fumuri si nu era electrificat. Batranii mei stateau in prima casa din sat, in buza padurii, casa cu numarul unu. Iarna vedeam cum ies caprioarele, lupii, mistretii... Batranu' Opris m-a-nvatat sa le iubesc,  sa le inteleg graiul. Tata! meu era vanator si cateodata se indura de rugamintile mele si ma lua cu el. Odata m-a lasat cu haitasii si eu m-am pierdut prin padure. M-au gasit dupa vreo cateva ore, inghetat de frig si plangand de frica. Mergeam intr-o parte si auzeam parca pe cineva cum canta cu glas frumos de femeie. Ma duceam intr-acolo, dar pe urma auzeam cantecul din alta parte. Mama o zis ca daca ma prindea noaptea ma gaseau ielele padurii si dus eram... Multa vreme am crezut ca-s basme, dar m-am intrebat cateodata daca ce am auzit atunci a fost in inchipuirea mea sau aievea.

Alta data, intr-o iarna de prin anii '60, au iesit din pa dure douazeci si cinci de mistreti. Tata batran, lonu lu'

 

Opris, se invartea prin casa, rasufla adanc, isi freca palmele

si zicea, eiii, tu, baba, daca nu erai tu acasa, mancam carne de mistret, asa te-oi manca pe tine. Tata batran avea o pusca

 

din razboi, de aceea care se incarca"pe deasupra". O tinea ascunsa si-i tot schimba locul: ba intr-o scorbura, ba-n pod, ba te miri unde... Cand era batrana plecata, o aducea in casa s-o curete. Era viata lui, a facut si puscarie pentru ea.

 

De Craciun

IMI POVESTEA MAMA ca in noaptea de Craciun ma lasau cu mosu' Grigore, strabunicul, si se duceau la corindat. Cand se intorceau in zori, il aflau"durmind cu capu' pe leagan si scrumu' din pipa cazut pa perina", Mama zicea, vai de mine, mosule, ii aprinde prun cu', iar batranul ras pundea rar, cu blandete, nu ti teme. Cand am mai cres cut, mosu' Grigore imi aducea de sarbatori placinte si imi dadea sa mananc slanina. Eu sa fi avut cara doi ani. Nu eram de mancat slanina. Mama il sfadea, mosule, ii ineca prun cu', si batranu' raspundea rar, nu ti teme, lasa ca face chept.

"Chept" am facut, de ma cunostea de mic tot satul dupa glas. A doua zi de Craciun tata mergea cu prietenii la vanatoare... Ionu Pocaitului, Paica... Imi amintesc si acum cum venea seara cu iepurii agatati de curea si ii pu nea in mijlocul casei. La inceput imi era frica de ei, apoi ma apropiam pe furisate si le cautam ochii. Il asteptam cu nerabdare pe tata sa se intoarca de la vanatoare. Ieseam de trei-patru ori pe prispa, ma uitam pe ulita in sus, in jos, ascultam, mi se parea ca aud voci... Cand il vedeam ca vine, fugeam in casa si strigam cat ma tinea gura, vine tata"cu

14 Acum stiu cine sunt

iepe", vine tata"cu iepe"! si tranteam usile de la casa, de la filigore. Ce-i, ma, pruncule? zacea mama.

sA FI AVUT CATA TRI ANI. Ieseam pe ulita descult, ornatul era de un metru si jumatate. Anuca Catarinii si Ionu Po caitului, prieteni de-ai tatei, faceau carari. Eu abia astep tam sa le gate, sa pot fugi descult si sa ma ascund dupa cusmele de zapada. Ionu Pocaitului striga la mine sa ma sparie, ma, te-nghit! Mama iesea pe prispa. Se uita dupa mine si-l intreba pe strabunicul Grigore, une-i pruncu', mosule? - Piiii, uciga-l crucea, iar o fujit... - Vai de mine, ca-i in straja la Anuca Catarinei, descult. Mama ma lua in brate si ma aducea acasa. Eram sloi. Ma apucau tot felul de junghiuri. Mosu' Grigore imi sufla in manuri si-mi zicea cu blandete, unde-ai fost, dragu' tatii? Si-atunci nu ma mai dure nimica, Am si acum imaginea lui, cu barba alba si pipa in gura, ca un patriarh al familiei.

Din vremea Craciunului, imi mai aduc aminte de Pe trea Taganu. El corinda tot satul. Umbla in Ziua de Cra ciun, nu in Noaptea de Ajun. Venea de"buna dimineata" si corinda un corind cu bradul si teiul.

In padure-s doua lemne, Unu-i tei si altu-i brad. Mandra-i zaua de Craciun. Zace teiu' cara bradu':

Vede-te-as de varf uscatu. Mandra-i zaua de Craciun. La mijloc putregaiosu,

Ca nu esti nici di-un folosu Mandra-i zaua de Craciun.

Anotimpurile satului meu I5

Da' cum nu-s io de folosu? Primavara- ntinerescu

Si nu ma mai desfrunzescu.

Si isi incheia corinda cu o urare,"inchinam pe sub bu tuci, / sa ne daie gazda nuci. / Inchinam pa sub podele, / sa ne daie gazda mere". Mi-aduc aminte ca purta opinci, obiele, un caput rau si o cusma sparta. Nu ocolea nici o casa. Petrea Taganu era multumit cu ce i se dadea. Nuci, mere, bautura. Nu umbla dupa bani.

Eu, de corindat, corind de cand ma stiu. Cand eram mic nu corindam pentru a indeplini un ritual, nici macar pentru a duce vestea Nasterii Mantuitorului. Corindam pentru merele din gradina lu' Gherzon,"de la Gherzon din gradina / is ca mierea de albina", pentru strugurii lu' Cionca, nucile lu' Salniceanu, alunele lu' lelea Marie si mai ales pentru prajitura lui julcsaneni, care peste vara ma costa o zi de lucru la fan. Inca din toamna eram cu ochii pe gradinile oamenilor. Cei care aveau pere de iarna puse-n fan si mere poinice erau primii corindati. Ce importanta mai avea ca ar fi trebuit sa incepem cu prima casa de la rasarit ori cu cea a popii... De Sfantul Nicolae ne alegeam. Radu lu' Tura, Nelu din Ses, Niculae alu' Valerica, Aurelu lu' Ghidut. Dintre toti, Radu, Dumnezeu sa-I hodineasca, nu putea corinda. Facea ca bongaul. Daca patru corindau, unu putea veni si pe prietenie. Toti voiau sa umble cu mine la corindat. Aveam glas si eram sloboziti in toate casele. Strabunicu' Grigore imi spunea ca atunci cand corindele nu se vor mai auzi peste sat vor iesi diavolii si lumea va incapea pe mana lor.

Satul nu era mare. Sa tot fi avut pe atunci, cum spu neam, vreo suta cincizeci de fumuri. Sat de munte. Troienit

16 Acum stiu cine sunt

de zapezi cat gardul, parea incremenit in vremi. Imi placea sa aud cum crasca ornatul sub talpile mele, sa simt ca-mi ingheata nasul si picioarele. Parca asa meritam mai tare merele poinice. Corindam de rumpeam pamantul, cu toate puterile adunate peste an. Au'l-ai, zacea mama, aresta-t anost.

Eram obisnuiti ca de sarbatori macar vremea sa tina cu noi, dar in iarna lui 85 nu a fost sa fie asa. M-am am bitionat si am umblat toata noaptea la corindat, cu cine am apucat. Am plecat singur, dar de la casa la casa mi s-au alaturat si alti corindatori. Cum ajungeam la vreo fereastra, aceeasi intrebare: ce corindam? Eu nu raspundeam si ince peam a corinda:

Nici o sarbatoare-n lume Nu are mai mandru nume Ca Nasterea lui Hristos

In Viflaimul frumos. Du-te, pasare, si zboara, In Rusia te coboara Deasupra de lagare,

Unde stau catanele.

Si le canta cu glas tare Sa stie ca-i sarbatoare, Si le canta cu glas bun Sa stie ca ii Craciun.

Dupa ce ispraveam corinda, ma uitam in jurul meu si vedeam ca tovarasii mei disparusera, Cand auzeau cuvin tele"Rusia","lagare", li se facea frica. Teroarea comunista era mare. Rarnaneam singur la fereastra. Gazda deschidea usa, iar odata slobozit in casa apareau si ceilalti, unul cate unul.

Cuprins

Despre aceasta carte............................. 7

ANOTIMPURILE SATULUI MEU

Stoiceni...................................... II

De Craciun................................... 13

Desprimavararea............................... 17

De Pasti...................................... 20

Vara........................................ 27

Toamna... 31

ADUCERI-AMINTE

Lelea Lucretie................................. 39

Cu Mura in noaptea de Craciun................... 42

Cu Isai pe rau in jos............................. 45

Cantecul din casa.............................. 48

Nascocirile lui Niculae 50

Copiii si suplinitorul............................ 53

Ratacirea..................................... 58

Tat esti Oprisl................................. 60

176

Cuprins

Noaptea cu lupi................................ 63

Nunta....................................... 65

HOREA IN GRUMAZ, RELICT SAMANIC

Horile si difuzorul.............................. 71

Intimitatea horii............................... 73

Horitul se mosteneste, nu se invata................. 76

Babele noastre"cosmice"......................... 78

Ascundeti-va, ca vine Bondrosu'!................... 80

Vartejul aerului din noi.......................... 82

Arborele din trup............................... 85

Si cantecul are vamile lui......................... 86

Talcuirea horilor............................... 88

INSEMNARI

Crangurile Idicelului

Strada de CArte.

La marginea lumii.

Badea Vasile Dancu din Runcu Salvei.

In fata altarului lui Ignaz Giinther.

Gheorghe Zamfir.

Dor de Horia Bernea.

Muzici nemasurate de pe Drumul Matasii.

Vita verde iadara.

Romania intreaga.

Retrairea caii stramosilor.

Corindele cu masti.

Badica Troian.

Cuprins

Horile vindecatoare ale Nastasiei din Cupseni......... 124
Memoria orala a horei satului..................... 126
Irlandezul drumar.............................. 129
Electric Fence................................. 131
Raspandacii................................... 133
Tambalagiul Zaim.............................. 135
La moartea tatalui meu.......................... 137
Muntele 139
Cucul....................................... 141
Dragostea
Aromanii
Prefacerea.................................... 147
Saritorii...................................... 148
Paris - Din dragoste pentru frumos................. 151
Romanii is dusi de-acasa......................... 153
La Londra pe urmele lui Constantin Brailoiu......... 155
Cercurile ocrotitoare ale Mariei lui Mos Tanase........ 158
Folk You, Vama Veche.......................... 160
Remecioara................................... 162
A usturoiului................................ 164
Piata Artelor.................................. 166
Bata-te, America, bata... 168
Grigore despre Lesc............................. 171


Pagini: 180
An aparitie: 2013
Format: 13x20 cm
Ilustratii: Angela Rotaru
Titlu: Acum stiu cine sunt
Subtitlu: Insemnari si aduceri aminte

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de același autor

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.544 sec