Antrenarea mintii si cultivarea bunatatii pline de iubire - Prefata de Pema Chodron

Antrenarea mintii si cultivarea bunatatii pline de iubire - Prefata de Pema Chodron
-15%
Editura:
Anul publicării: 2013
Categoria: Altele
20,48 lei
24,09 lei (-14,99%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Aceasta carte este o traducere efectuata de Comitetul de Traducere Nalanda, a lucrarii Cele sapte puncte ale antrenarii mintii, de Chekawa Yeshe Dorje, cu un comentariu bazat pe invataturile orale predate de Chogyam Trungpa, Rinpoche. In invataturile sale cu privire la aceasta tema, Trungpa Rinpoche a folosit ca punct central de referinta comentariul lui Jamgon Kongtrul cel Mare, numit in tibetana Changchup Shunglam (Calea principala spre Iluminare), inclus in colectia principalelor invataturi ale Budismului Tibetan, care au rezultat mai tarziu in Cele cinci Vistierii. (invatatorul lui Trungpa Rinpoche, Jamgon Kongtrul din Sechen, a fost una din incarnarile acestui invatator din secolul nouasprezece).

   Cele sapte puncte ale antrenarii mintii este o lista de nouazeci si cinci de sloganuri, formand o instruire sumara, concisa, cu privire la viziunea si aplicarea budismului Mahayana. Studierea si practicarea acestor sloganuri este un mod foarte concret de a contracara agatarea de ego si de a cultiva blandetea si compasiunea. Ele ofera o metoda pentru a ne antrena mintea, atat prin practicarea meditatiei formale, cat si prin folosirea intamplarilor din viata cotidiana drept mijloc de trezire.


Cuprins:

Cuvant inainte... 5
Prefata editorului... 9
Multumiri... 19
Introducere... 23

   PUNCTUL UNU

Preliminariile, care sunt o baza pentru practicarea dharmei... 29
   1. Mai intai, exerseaza preliminariile... 29

   PUNCTUL DOI

Principala practica: antrenarea in Bodhichitta... 31
BODHICITTA ABSOLUTA SI BODHICITTA RELATIVA... 31
Sloganurile Bodhichittei absolute... 47
   2. Considera toate dharmele ca fiind vise... 47
   3. Examineaza natura constientei nenascute... 48
   4. Auto-elibereaza chiar si antidotul... 50
   5. Odihneste-te in natura alayei, esenta... 53
   6. in postmeditatie, fii un copil al iluziei... 58
Sloganurile Bodhichittei relative... 62
   7. A elibera si a primi trebuie practicate alternativ Acestea doua trebuie sa conduca respiratia... 62
   8. Trei obiecte, trei otravuri si trei seminte de virtute... 77
   9. in toate activitatile, antreneaza-te cu sloganurile... 80
   10. incepe cu tine seria de a trimite si a lua... 81

   PUNCTUL TREI

Transformarea circumstantelor negative in calea spre iluminare
Punctul trei si paramita rabdarii... 83
   11. Cand lumea este umpluta de rele, transforma toate nenorocirile in calea spre bodhi... 84
   12. Redu toti vinovatii la unul singur... 87
   13. Fii recunoscator fata de toti... 97
   14. Considerarea confuziei ca fiind cele patru kaya este o protectie shunyata de neintrecut... 103
   15. Patru practici sunt cele mai bune metode... 109
   16. Orice intalnesti pe neasteptate, uneste cu meditatia... 129

   PUNCTUL PATRU

Aplicarea practicii in intreaga viata
Punctul patru si Paramita stradaniei... 133
   17. Practica cele cinci puteri... 134
invataturile cheie, condensate... 134
   18. invatatura mahayana despre eliberarea constiintei in momentul mortii constituie una dintre cele cinci puteri: cum te comporti este important... 141

   PUNCTUL CINCI

Evaluarea antrenarii mintii... 147
Punctul cinci si paramita meditatiei... 147
   19. intreaga dharma concorda intr-un punct... 148
   20. Dintre cei doi martori, pastreaza-1 pe cel principal... 151
   21. Mentine intotdeauna doar o minte vesela... 154
   22. Daca poti practica chiar si atunci cand esti distras, esti bine antrenat... 158

   PUNCTUL SASE

Disciplinele antrenarii mintii
Punctul sase si prajnaparamita... 163
   23. Respecta mereu cele trei principii fundamentale... 164
   24. Schimba-ti atitudinea, dar ramai natural... 167
   25. Nu vorbi despre membre vatamate... 168
   26. Nu-i judeca pe ceilalti... 169
   27. Lucreaza mai intai cu cele mai mari defecte de character, contaminari... 170
   28. Renunta la orice speranta de succes... 171
   29. Renunta la mancarea otravitoare... 172
   30. Nu fi atat de previzibil... 173
   31. Nu-i ponegri pe ceilalti... 175
   32. Nu astepta la panda... 175
   33. Nu impinge lucrurile pana la punctul dureros... 176
   34. Nu pune greutatea boului pe vaca... 177
   35. Nu incerca sa fii cel mai rapid... 178
   36. Nu actiona cu siretenie... 78
   37. Nu transforma zeii in demoni... 178
   38. Nu cauta sa faci din durerea altora baza propriei tale fericiri... 178

   PUNCTUL SAPTE

Indicatii pentru antrenarea mintii
PUNCTUL SAPTE SI POSTMEDITATIA... 183
   39. Toate activitatile trebuie facute cu o intentie... 183
   40. Corecteaza toate relele cu o intentie... 184
   41. Doua activitati: una la inceput, una la sfarsit... 185
   42. Oricare dintre cele doua s-ar intampla, ai rabdare... 186
   43. Respecta-le pe acestea doua, chiar cu riscul vietii... 187
   44. Antreneaza-te ca sa invingi cele trei dificultati... 188
   45. Asuma-ti cele trei cauze principale... 189
   46. Fii atent ca cele trei sa nu slabeasca niciodata... 191
   47. Mentine-le pe cele trei nedespartite... 191
   48. Antreneaza-te fara partinire, in toate domeniile Este crucial sa faci acest lucru intotdeauna, in mod complet si din toata inima...
   49. Mediteaza mereu la a ceea ce iti provoaca resentimente... 192
   50. Nu te lasa dus de valul circumstantelor exterioare... 192
   51. De data asta, pune in practica aspectele principale... 193
   52. Nu interpreta gresit... 193
   53. Nu oscila... 194
   54. Antreneaza-te din toata inima... 194
   55. Elibereaza-te, examinand si analizand... 195
   56. Nu te balaci in auto-compatimire... 195
   57. Nu fi gelos... 195
   58. Nu fi frivol... 195
   59. Nu te astepta la aplauze... 196

Versuri de incheiere... 197

ANEXA: Patruzeci si sase de moduri in care esueaza un Bodhisattva... 199
Treizeci si patru de contradictii pentru intruparea virtutii... 199

Glosar... 203
Transliteratii ale numelor si termenilor tibetani... 213
Bibliografie... 215
Despre biletelele cu sloganuri... 216
Despre autor... 217
Resurse... 224


Fragment:

 Introducere

   IN TRADITIA MAHAYANA traim experienta unui fel de blandete fata de noi insine si incepe sa apara un fel de prietenie fata de celelalte fiinte. Aceasta prietenie sau compasiune este cunoscuta in tibetana ca nyingje, care inseamna "inima nobila". Suntem dispusi sa ne angajam pentru a lucra cu toate fiintele simtitoare. insa, inainte de a ne lansa efectiv in acest proiect, avem nevoie de mult antrenament.

   Principalul obstacol pentru a deveni un mahayanist este a nu avea destula compasiune pentru ceilalti si pentru sine - acesta este punctul esential. Iar aceasta problema poate fi abordata prin antrenamentul practic, care este cunoscut ca practica lojong, "antrenarea mintii". Acest antrenament ne ofera o cale, un mod de a lucra cu stilul nostru dur, precis, crud si aspru, un mod de a deveni buni mahayanisti. Studentii mahayana ignoranti sau prosti cred uneori ca trebuie sa se glorifice; ei vor sa devina lideri sau calauzitori. Avem o tehnica sau practica pentru a depasi aceasta problema. Aceasta practica este dezvoltarea smereniei, care este legata de antrenarea mintii.

   Principala viziune din mahayana este aceea de a lucra spre binele celorlalti si de a crea o situatie care sa le fie de ajutor. De aceea, iti asumi atitudinea de a fi dispus sa te dedici celorlalti. Atunci cand ai aceasta atitudine, incepi sa realizezi ca ceilalti sunt mai importanti decat tine. Datorita acestei viziuni mahayana, datorita faptului ca iti asumi aceasta atitudine si pentru ca efectiv gasesti ca ceilalti sunt mai importanti - prin toate aceste trei aspecte, dezvolti practica mahayana a antrenarii mintii.

   Disciplina hinayana este in esenta una de imblanzire a mintii. Lucrand cu diferitele forme de neatentie a mintii, incepem sa devenim meticulosi si precisi, iar disciplina noastra se imbunatateste. Atunci cand suntem bine imblanziti prin practicarea disciplinei shamatha, sau practica atentiei, precum si antrenati prin vipashyana, sau constienta, cu privire la cum sa ascultam invataturile, incepem sa dezvoltam o intelegere deplina a dharmei. Dupa aceasta, incepem de asemenea sa dezvoltam o intelegere deplina a modului in care, in starea noastra particulara de a fi imblanziti, ne putem relationa cu ceilalti.

   In mahayana, vorbim mai mult despre a antrena mintea. Acesta este urmatorul pas. Mintea este deja imblanzita, deci poate fi antrenata. Cu alte cuvinte, am fost capabili sa ne domesticim mintea prin practicarea disciplinei...

 Acest slogan este afirmatia principala a celui de-al treilea punct al practicii lojong. in aceasta categorie avem alte trei practici. Urmatoarele doua sloganuri sunt legate de practica bodhichittei relative, despre cum sa aducem ceea ce se intampla in viata noastra pe calea bodhichittei relative. Sloganul 14 ["A privi confuzia drept cele patru kaya/ Este protectie shunyata de neintrecut"] este legat de practica bodhichittei absolute si de modul in care o poti indeplini pe calea ta. Iar ultimul slogan din aceasta sectiune [sloganul 15] este legat de actiunile concrete care iti permit sa aduci pe calea ta orice s-ar intampla in practica ta.

   12. Redu toti vinovatii la unul singur

   Acest slogan vorbeste despre cum sa actionezi in fata realitatii conventionale, sau kiindzop. Indiferent ce apare in experienta noastra obisnuita, in orice calatorie ne-am afla, in orice situatii interesante si impresionante - noi nu ne asteptam la nimic ca raspuns la bunatatea noastra. Cand suntem buni cu cineva, nu exista asteptari cu privire la vreo recompensa pentru acest lucru. A reduce toti vinovatii la unul singur inseamna ca toate problemele si toate complicatiile care exista in jurul practicii, realizarii si intelegerii noastre nu sunt din vina altcuiva. Toata vina incepe mereu de la noi insine.

   Foarte multi oameni par sa treaca prin aceasta lume si sa aiba o viata destul de confortabila prin faptul ca sunt plini de compasiune si deschisi - chiar daca sunt doar aparent plini de compasiune si deschisi. Ei par sa se descurce in lumea asta. Si totusi, impartim aceeasi lume, iar noi insine primim mereu lovituri. Suntem invinovatiti si ajungem la probleme - probleme emotionale, financiare, probleme domestice, de relationare si sociologice, ni se intampla mereu. Ce ne joaca feste? Se spune: "Nu-ti descarca nervii pe mine". E interesant, lumea isi descarca nervii pe noi, dar nu exista un vinovat. Noi hotaram sa preluam acele invinovatiri, dupa care suntem suparati si jigniti.

   Am putea avea exact acelasi stil de viata ca altcineva. De exemplu, am putea imparti camera cu un coleg de facultate, am putea manca aceeasi mancare dubioasa, am putea imparti aceeasi casa de rahat, am putea avea exact acelasi orar si aceiasi profesori. Colegul nostru de camera reuseste totul cu bine si isi gaseste propria libertate. Noi, pe de alta parte, suntem mereu blocati pe acea amintire si plini de resentimente. Am vrea sa fim revolutionari, sa schimbam lumea. Dar cine ne-a facut asta? Am putea spune ca a fost invatatorul de la scoala, ca toti ne urasc si ca ei au facut asta. Dar de ce ne urasc? Acesta este un aspect foarte interesant.

   Vina pentru fiecare nenorocire care ni se intampla este intotdeauna, in mod natural, directionata spre noi; este...

 ... stiind cine si ce esti. Te cunosti atat de bine, incat te-ai putea elibera de orice dezamagire. Daca cineva te felicita sau complimenteaza, s-ar putea ca ei sa nu iti cunoasca intreaga existenta. Asa ca ar trebui sa revii la propria ta judecata, la propriul tau simt cu privire la expresiile tale si trucurile pe care le joci atat celorlalti, cat si tie insuti. Acest lucru nu egoist, ci auto-inspirat din punct de vedere al nonexistentei egoului. Tu esti doar martorul a ceea ce esti. Tu pur si simplu iti observi si evaluezi meritul, mai degraba decat sa revii asupra lui intr-un mod Jungian sau Freudian.

   21. Mentine intotdeauna doar o minte vesela

   Ideea acestui slogan este de a mentine mereu o stare de multumire si de bucurie. Acest lucru inseamna ca fiecare nenorocire este un bine, pentru ca este o incurajare de a practica dharma. Si nenorocirile celorlalti oameni sunt un bine: ar trebui sa le impartasesti si sa le aduci in tine, ca pe o continuare a practicii sau disciplinei lor. Deci trebuie sa incluzi si asta. In realitate, este foarte frumos sa simti astfel.

   Pentru mine este chiar o senzatie de bucurie. Te simti atat de bine si atat de extaziat. Cred ca am fost convertit la budism. Nu lipeam pe masina mea abtibilduri pe care scria "Iisus m-a salvat", dar mental faceam acest lucru. Mental, puneam abtibilduri pe care scria "Ma bucur ca egoul meu a fost convertit la budism, si ca am fost acceptat si m-am realizat ca cetatean budist, ca o persoana plina de compasiune". Ma simteam extraordinar de bine si atat de multumit. Nu aveam nici o indoiala de unde veneau toate acestea: ma simteam atat de puternic si de intarit de intreaga treaba. Chiar am inceput sa simt ca daca nu as fi avut o astfel de incurajare in mine, mi-ar fi fost foarte greu sa studiez vajrayana. Ma simteam atat de recunoscator, atat de bine. Deci acest slogan inseamna sa mentii un fel de multumire si de bucurie, in ciuda tuturor problemelor si ciondanelilor mici din viata ta.

   Acest slogan este legat de cel precedent ["Din cei doi martori, pastreaza-l pe cel principal"] Daca ai fost crescut in traditia disciplinara ebraica si/sau crestina, ideea de a te observa este orientata doar spre vina. insa, in acest caz, nu este asa. Noi nu avem nici o logica prin care sa fie recunoscut, inteles sau prezentat un concept precum pacatul originar. Din punctul nostru de vedere, nu esti fundamentalmente condamnat. Rautatea ta nu este neaparat privita ca o problema - desi este observata, evident. Tu nu esti fundamentalmente condamnat; rautatea ta temporara este privita doar ca venind de la probleme temporare. De aceea, pentru a duce aceasta idee pana la capat, acest slogan spune, "Mentine intotdeauna doar o minte vesela". Este o minte vesela, pentru ca nu trebuie sa te uimeasca nici o situatie de rautate sau de buna-dispozitie brusca. In schimb, iti poti pastra un fel de veselie de la inceput pana la sfarsit.

   44. Antreneaza-te ca sa invingi cele trei dificultati

   Aceste trei dificultati au de-a face cu modul in care ne raportam la propriile noastre kleshe sau nevroze. Prima dificultate este a-ti da seama de masura in care esti pacalit de propriile tale emotii, sau kleshe. Trebuie sa cauti si sa intelegi trucul, ceea ce este foarte dificil. A doua dificultate este de a risipi sau de a invinge caracterul nostru emotiv. Cu alte cuvinte, la inceput este foarte greu sa-ti recunosti nevrozele; apoi este foarte greu sa le depasesti; iar in al treilea rand, este foarte greu sa treci prin ele. Acestea sunt cele trei dificultati.

   Cand apare nevroza, trebuie mai intai sa o recunosti drept nevroza. Apoi, trebuie sa aplici o tehnica sau un antidot pentru a o depasi. Dat fiind ca nevroza vine de regula de la egoism, de la a-ti acorda prea multa importanta, antidotul este faptul ca trebuie sa-ti strapungi egoul. in sfarsit, trebuie sa ai hotararea de a nu urma nevroza sau a continua sa fii atras de ea. Depasirea nevrozei este, intr-un fel, abrupta.

   Luate laolalta, avem sase categorii. Dificultatile sunt urmatoarele: prima, ca este greu sa recunoastem kleshele; a doua, ca este greu sa le depasim; a treia, ca este greu sa ne eliberam de ele. Ceea ce ar trebui sa faci, este: in primul rand, sa le recunosti; in al doilea rand, sa incerci sa le depasesti; in al treilea rand, sa faci juramantul de a nu mai recrea astfel de lucruri.

   Este foarte dificil sa te raportezi la principiul bodhisattva, sau, de altfel, la orice concept monumental. De aceea, sloganul spune, "Antreneaza-te sa invingi cele trei dificultati". Dar daca vrei sa practici lojong, mintea ta va fi complet antrenata si indoctrinata in modul de gandire bodhisattva. De fapt, lojong inseamna literal "indoctrinare": Io inseamna "inteligenta", iar jong inseamna "a curata" sau "a antrena". Ideea este de a te indoctrina, astfel incat sa nu te poti indeparta de acel principiu monolitic numit natura buddha, bodhichitta, tathagatagarbha.

   45. Asuma-ti cele trei cauze principale

   "Cauza" se refera la ceea ce te face sa fii o persoana dharmica buna, sau un bodhisattva. Prima cauza este a avea un invatator bun. A doua cauza este indreptarea mintii si a comportamentului tau elementar spre dharma. A treia cauza este a avea mancare si cazare, astfel incat sa fie posibil sa practici dharma. Ar trebui sa incerci sa mentii aceste trei situatii si sa te bucuri ca ai aceste oportunitati.

   A-ti asuma prima cauza principala este a-ti da seama de necesitatea unui invatator, care efectiv iti permite sa ajungi in anumite situatii.

Nr. de pagini: 240
Anul aparitiei: 2011

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.695 sec