Atelierele de arte - Venetia si New York volumele I-II-III

Atelierele de arte - Venetia si New York volumele I-II-III
-30%
Editura:
Anul publicării: 2015
Categoria: Carti diverse
699,30 lei
999,00 lei (-30%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Vol. 1 Paradigma civilizatiilor insulare. Eseu despre rizomii modernitatii si ai postmodernitatii in arhitectura si arte vizuale

Vol. 2 Venetia -"iesirea in larg". Marile si micile sarbatori ale artei. Cronici de arta si eseuri critice, 1991-2011.

Vol. 3 New York - capitala mondiala a artei. Cronici de arta si eseuri critice, 1997-2013

Dupa aparitia volumelor Atelierul de Arte Timisoara, Editura Brumar& Fundatia Triade, 2009, 2010– un generic care acopera de facto o„istorie traita“ a artei contemporane din Romania anilor 1969-1989–, autorul a luat in considerare incheierea conturilor profesionale si morale cu exercitiul criticii de arta printr-un capitol distinct al biografiei personale, consumat in cele doua mari capitale ale artei internationale, Venetia si New York, intre anii 1991 si 2013 (metropola americana fiind, dupa retragerea lui Coriolan Babeti din viata publica in anul 2003, si orasul sau de resedinta).

Abia prin experienta nemijlocita acumulata in ambianta artistica a celor doua orase aureolate, fiecare, de o indicibila„unicitate“, istoricul si criticul de arta Coriolan Babeti considera ca a avut privilegiul de a-si implini prin studii titlul de licentiat in acest domeniu, pe care, formal si juridic, l-a obtinut in 1967 ca absolvent al clasei profesorului Virgil Vatasianu din cadrul Facultatii de Istorie-Filosofie a Universitatii BabesBolyai din Cluj.
Ca prim director al Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia in intervalul 1991-1997, alaturi de Dan Haulica, presedintele de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta, a interpretat rolul de comisar secund al Pavilionului Romaniei la editiile Bienalei de Arte din anii 1993, 1995, 1997.
In intervalul 1997-2002, director al misiunii diplomatice culturale a Romaniei de la New York, autorul a beneficiat de lectiile discrete, dar persuasive, servite de arhitectura metropolitana, de cadrul de studii, ca si de alerta agenda culturala a muzeelor si galeriilor orasului.
Sub genericul Atelierele de arte Venetia& New York, inainte ca volumele al II-lea si al III-lea, Venetia–„iesirea in larg“. Marile si micile sarbatori ale artei si New York– capitala mondiala a artei, sa antologheze doar o parte din critica de arta elaborata in contextul venerabilei Bienale sau cu ocazia evenimentelor organizate de galeriile de arta ale celor doua institute culturale, volumul de fata, I, incearca, apeland la un mixaj de perspective– antropologie culturala, istoria artei si estetica aplicata–, sa traduca impresiile produse de impactul autorului cu devenirea si rolul– pentru el coplesitor– al celor doua orase insulare, jucat in prefigurarea si modelarea imaginarului modern si postmodern in artele vizuale.
Prin subtitlul volumului de fata, Paradigma civilizatiilor insulare. Eseu despre rizomii modernitatii si ai postmodernitatii in arhitectura si arte vizuale, Coriolan Babeti lanseaza o teza pe cat de risca(n)ta, pe atat de inedita despre„traditiile“ modernitatii si postmodernitatii, identificate in gandirea artistica a orasului ca anatomie a corpului, secretata si materializata in cele doua„instalatii holistice“ de imaginarul insular, la Venetia si New York.

Explorarea evolutiei morfologice si sintactice in arhitectura, urbanism si arte vizuale a celor doua arhipelaguri-insule il conduce pe autor la concluzia„naturala“ ca in istoria civilizatiei imaginii– simptomul si emblema modernitatii– sentimentul libertar indus de orizontul marii, ca si constrangerile ce au definit paradigma insulara, spiritul intrepid si avangardist al societatilor bazate pe liber-schimbism, au constituit premisa rizomatica a libertatii si evolutiei imaginii moderne in artele vizuale. Limitele teritoriale ale acestor doua emporii-orase si deschiderea mintii in orizontul marii au eliberat valentele unei neconventionale creativitati orientate de o profunda pulsiune identitara si autoportretistica. Gravitatiei impuse construitului in orasele de terraferma i-a luat locul flotabilitatea, iar asezarii ferme intr-un loc de pe pamant i s-au substituit mobilitatea, calatoria, neonomadismul, liber-schimbismul, dialogul cu„celalalt“ in orizontul intinderilor lichide.
Originile modernitatii si ale informalei sale succesoare, postmodernitatea, se identifica in rizomii libertatilor republicane, in istoriile fondate pe principiul drepturilor omului si libertatilor civice, ca si pe structuri institutionale si juridice democratice exersate in traditii venetiene, olandeze si newyorkeze cu mult inainte ca ele sa devina regimuri politice legale prin revolutiile din secolul al XVIII-lea.

Mladita desprinsa din trunchiul studiului de macro-istorie grupat in suita eseurilor ce alcatuiesc trilogia Democratia, o religie a Marii Mame, sau despre triumful Ereziei Europene (Curtea Veche Publishing, Bucuresti, 2009), eseul volumului I ilustreaza prin analizele arhitecturii, urbanismului si artelor vizuale create in cele doua orase Venetia– New York, ca si prin comparatia dintre ele, o evidenta tangibila din vastul proces de schimbare a sexului transcendent al imaginarului colectiv si individual. Reactualizand conceptul heraclitean al enantiodromiei, rasucirea progresiva a oricarui lucru, eveniment, imagine sau idee in contrariul sau, autorul il foloseste ca reflector de urmarire a complexitatii valorilor religioase, politice, sociale, culturale, artistice.
Venetia si New York sunt laboratoarele in care, prin imago urbis ca opera de arta sinergica, auctoritas se rasuceste spre libertas, patternul ubicuu al Unului, monarhie, tiranie sau dictatura contemporane, doctrina religioasa, lege sau norma sociala, cedeaza intaietatea patternului pluralismului, democratiei liberale, in toate domeniile si, nu in ultimul rand, pe palierul ireprimabil al imaginii artistice. Stereotipul masculin ce a guvernat in ultimii 5000 de ani se rasuceste de secole bune, sapte, opt, spre Arhetipul feminin fondat pe religia egalitarismului, libertatii si tolerantei aratate tuturor fiilor depresurizati de dictate si galvanizati de principiul Erosului, adunati sub mantia lui Mater Omnium.

Ca prim director al Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia in intervalul 1991-1997, alaturi de Dan Haulica, presedintele de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta, a interpretat rolul de comisar secund al Pavilionului Romaniei la editiile Bienalei de Arte din anii 1993, 1995, 1997.
Sejurul venetian, urmat de Bursa de Studii oferita de Universitatea Ca’ Foscari din Venetia in anul 1996-1997, i-a prilejuit declansarea studiului de macroistorie despre ideea feminina ca arhetip al imaginarului social, politic, cultural si ca rizom al modernitatii…

In intervalul 1997-2002, director al misiunii diplomatice culturale a Romaniei de la New York, autorul a beneficiat de lectiile discrete, dar persuasive, servite de arhitectura metropolitana, de cadrul de studii, ca si de alerta agenda culturala a muzeelor si galeriilor orasului.

Spatiul Galeriei East-West a Centrului Cultural Roman din New York a devenit epicentrul manifestarilor artistice ale creatorilor romani veniti din tara, ale celor din diaspora romana din SUA, ca si din alte tari ale occidentului European, dar si ale artistilor americani care au marturisit prin opera lor interes pentru Romania si cultura sa.
Coriolan soseste la Venetia in 1991, cu onorabila, dar impovaratoarea sarcina de a resuscita„Casa Romena“ fondata de Nicolae Iorga, unul din palatele Correr, cel din San Felice, din fata monumentului lui Paolo Sarpi, pe care conjuncturile din anii razboiului si de dupa razboi l-au acoperit de uitare atat dincolo, cat si dincoace de Cortina de Fier.

Coriolan a facut sa renasca astfel Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, destinat sa devina o institutie prestigioasa, perfect integrata in viata culturala a Serenissimei.

Nu stiu daca a nutrit dragoste pentru Serenissima inainte de a veni la Venetia sau daca din aceasta exaltanta experienta s-a nascut sentimentul invaluitor si de neclintit care i-a marcat biografia.
Chiar de la prima noastra intalnire, intre noi s-a instalat, durabil, empatia. Cel care scrie se gasea atunci in anii cei mai creatori ai carierei, eliberat, prin numirea sa ca sef de catedra, de fastidioase obligatii de subordonat ce nu mai putea fi constrans, manipulat si„exploatat“.

Pe aripile entuziasmului, impreuna cu un coleg, am initiat un grup de studii pe tema„Continuitatii si discontinuitatii in istorie“, cu o speciala atentie data Europei Centrale si Orientale si regiunii danubiano-balcanice. Coriolan a aderat pe loc la initiativa noastra […]

Un lung sir de manifestari au implicat, in afara de institutii romanesti, orasul Venetia si Universitatea din Venetia. La sfarsitul mandatului lui Coriolan, primarul Venetiei i-a oferit statueta„Leului inaripat“, Il Leone allato, emblema milenara a Serenissimei si a lui San Marco.

Cel din urma moment al colaborarii noastre l-a constituit organizarea de catre Institutul Roman de Cultura de la Venetia, Fundatia Cini si Universitatea Ca’ Foscari din Venetia a primului Congres Italo-Roman de dupa al Doilea Razboi Mondial: Due popoli e due storie a confronto. O confruntare indelung amanata, din care a renascut posibilitatea de a institui o dezbatere interdisciplinara pe teme care se intind de la Evul Mediu la zilele noastre.

Congresul i-a incoronat, in ultimul act, rolul de director al institutului pe care l-a adus la viata si, in scurt timp, la o infloritoare maturitate.
Gianfranco Giraudo
Professore Ordinario, Università Ca’ Foscari, Venezia

In intervalul 1997-2002, director al misiunii diplomatice culturale a Romaniei de la New York, autorul a beneficiat de lectiile discrete, dar persuasive, servite de arhitectura metropolitana, de cadrul de studii, ca si de alerta agenda culturala a muzeelor si galeriilor orasului.
Spatiul Galeriei East-West a Centrului Cultural Roman din New York a devenit epicentrul manifestarilor artistice ale creatorilor romani veniti din tara, ale celor din diaspora romana din SUA, ca si din alte tari ale occidentului European, dar si ale artistilor americani care au marturisit prin opera lor interes pentru Romania si cultura sa.




Privite holistic, Atelierul de arte Timisoara si Atelierele de arte Venetia& New York exploreaza largi teritorii ale artei romanesti si internationale, punand in evidenta si definind tendinte si personalitati artistice, manifestari care au ocupat prim-planul scenei lumii artei de-a lungul unei jumatati de secol. In acest interval s-a produs– in opinia multor artisti, teoreticieni, filozofi– ceea ce Gianni Vattimo a numit„sfarsitul modernitatii“ si survenirea postmodernismului, altfel spus, ecloziunea unei alte conditii a artei, culturii, vietii. In anii de inceput ai perioadei respective in lumea romaneasca, putem vorbi de un adevarat eroism al acelor artisti timisoreni si bucuresteni care au iesit din camasa de forta a realismului socialist, impulsionati de ideea libertatii de creatie. Urmarea fireasca a fost o arta care vadea o intensa constiinta a libertatii si o creativitate ce isi va contura un profil distinct prin recursul la limbaje artistice contemporane, intr-o propensiune de sincronizare deloc mimetica sau redescoperind traditii spirituale insuficient explorate. Reusita multora dintre experientele acestea a fost confirmata– asa cum se poate vedea din paginile eseurilor– atunci cand ele au fost prezente in cadrul diverselor expozitii si manifestari internationale.

Exprimat simplu, acesta e intr-un fel nucleul povestii prodigioase si fascinante pe care ne-o spun cartile lui Coriolan Babeti, lasandu-ne mai mult sa deducem aportul sau, extrem de important atunci cand e vorba de arta romaneasca, in multitudinea de acte si evenimente ale acestei istorii.

Incercand sa gasim termenii care sa surprinda evolutia traiectului criticului, constatam ca el a debutat si s-a situat, intr-o prima faza, sub auspiciile unei tratari in priza directa a creatiei artistice, observand geneza ei in incinta atelierelor, ajungand apoi, in ultimul sfert de secol, la conturarea unui tip de apropriere ce integreaza arta in civilizatia si viata istorica in care emerge si in care este activata. E prezenta in mutatia aceasta– asa cum o ilustreaza cu prisosinta Atelierele– o viziune antropologica ce iriga o hermeneutica erudita si percutanta, de o mare forta si bogatie poetica si stilistica. Rezultatul, cum se poate constata, este o somptuoasa constructie critica, ilustrata de o iconografie pe masura. Ea va conta, cu certitudine, in spatiul istoriei artei romanesti si in dezbaterile actuale asupra artei, a locului ei intr-o lume aflata mai mereu la raspantii. Urmarind periplul autobiografic al autorului, diseminat in retrospectiva critica, descoperim profilul unui critic, al unui intelectual de o rara comprehensiune si performanta hermeneutice, pasionat de mirifica lume a artei, atent la mersul ei, ca si la cel al macroistoriei, la polifonia valorilor si la integrarea vocilor de acasa in concertul universal al unei lumi fluide, permeabile, devenita ea insasi o opera deschisa, disponibila unei aculturatii continue.

Ioan Vultur

Nr. de pagini: 1222
Anul aparitiei: 2015

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de aceiași autori

Carti diverse - Cele mai comentate cărți

Fenomenul Amurg
-35%
24,04 lei
36,99 lei (-35,01%)

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.418 sec