Bucuresti (Cartea care ne-a asezat pe harta destinatiilor turistice)

Cartea care ne-a asezat pe harta destinatiilor turistice. 80 de ani de la aparitie

Pana la Paul Morand, scrierile despre Bucuresti erau mai degraba simple dari de seama, importante pentru cercetatori romani, dar lipsite de ecou in randul publicului din alte tari. Odata cu el insa, capitala Romaniei, cu umbrele ei istorice si cu prezentul ei pitoresc, cu contrastele ei si cu farmecul ei nespus, intra in atentia unui autor capabil s-o faca cunoscuta lumii intregi. Si asta pentru ca impenitentul calator care a fost Paul Morand, autor a nenumarate carti de calatorie in locuri exotice de pe intreg globul, e mai presus de orice un mare scriitor, care stie sa priveasca si mai ales sa inteleaga, sa coboare de la vasta panorama la amanuntul plin de viata. Ca atare, observatiile sale despre frumusetea si deopotriva despre„uratul“ locului sunt atat de acute, incat chiar si astazi cititorul are sentimentul ca-l insoteste in calatoria sa prin timpul si spatiul Bucurestilor. O prospetime care nu e straina, desigur, de minunata limba in care Paul Morand isi exprima elogiile sau deceptiile, exclamatiile admirative sau ironice.

La 80 de ani de la intaia aparitie, Humanitas ofera Bucuresti intr-o traducere pe masura, semnata de Emanoil Marcu, si cu imagini de epoca ce urmaresc meandrele scrisului lui Paul Morand.

„Chiar daca Bucurestiul nu e Romania, cum repeta romanii care cauta si gasesc in viata rustica si arta taraneasca izvorul unic al geniului moldo-valah, orasul e totusi un minunat amestec de neamuri, chipuri, moravuri si aventuri. Jobene si caciuli scite de caracul, masini americane si carute ostrogote defileaza aici cu voiosie.“

„Morand e unul din rarii scriitori nesomnambuli sau nehipnotizati de acest secol care a cunoscut totusi destui adormiti si halucinati... Uneori, el pare sa scrie un pic la nimereala, e un suprarealist sec. Totul la el e miscare, racursiu, este un infipt surprinzator si sigur pe el... La Morand frapeazã extrema economie de mijloace, bruschetea ritmului, corespunzand perfect epocii de dupa Primul Razboi Mondial... Pentru mine este, evident, cel mai bun scriitor dupa Proust si Céline." (Philippe SOLLERS)

Nr. de pagini: 240
Anul aparitiei: 2015