Carte de istorie a muzicii. Editia a III-a

Carte de istorie a muzicii. Editia a III-a
Editura:
Anul publicării: 2012
Categoria: Muzica
70,85 lei
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

INTRODUCERE.

In zilele noastre, datorita infloririi fara precedent a culturii muzicale romanesti si a raspandirii muzicii la tot mai multi auditori prin intermediul mijloacelor audio-vizuale, tot mai multa lume are nevoie de un ghid bibliografic pentru a se apropia mai usor de marile capodopere ale muzicii universale, devenite bunuri spirituale de circulatie curenta. Astazi, printre preferintele ascultatorilor se afla foarte multe lucrari din toata istoria, mergand pana in secolul al XX-lea. Volumul de fata vrea sa fie o calauza pentru cei care sunt interesati de istoria muzicii de la origini pana in zilele noastre. Cunoasterea epocilor istoriei muzicii, a siilurilor respective si a capodoperelor reprezentative Inseamna pentru fiecare om o largire a orizontului artistic, o patrundere in semantica muzicii si o mai adanca intelegere a istoriei culturii universale.
O definitie a muzicii, care s-a bucurat de mare circulatie, a fost aceea data de filosoful francez f.-f. Rousseau"Muzica este arta de a combina sunetele in mod placut urechii." Ea este lacunara, caci se refera la prima treapta a receptarii, adica la placerea auditiva pe care o produc unele combinatii si succesiuni sonore. In cartea sa, La musique, ses lois et son evolution, muzicologul francez [ules Combarieu afirma ca muzica este"arta de a gandi cu sunete", ceea ce este iarasi o considerare unilaterala, caci atribuie muzicii o sorginte exclusiv rationala. Nici definitia romantica ca"limbaj al sentimentelor", care confera muzicii capacitatea de a reda exclusiv starile sufletesti, emotiile omului, nici definitia esteticianului vienez Ed. Hanslick, care vede in muzica doar un"joc de sunete", un caleidoscop sonor, nu pot cuprinde fenomenul muzicii in totalitatea sa.
Fara indoiala, muzica este in primul rand O arta a combinatiei de sunete, combinatie care produce placere auditiva. Scopul muzicii nu se opreste aici si nici la"jocul de sunete". Pe langa placerea auditiva, cel care asculta se vede cuprins de o tensiune, pe care nu numai combinatia de sunete o produce, ci si emotia, ideea, tabloul sugerat. Definitia lui Combarieu exclude elementul emotional. Mai presus de toate, muzica este un mijloc de a comunica stari afective. Ea nu lucreaza cu concepte, cu idei, ca gandirea, ci exprima atitudinile si sentimentele pe care ideile le produc. Muzica nu poate zugravi un rasarit de soare, ci bucuria si incaniarea pe care acest tablou din natura le aduce omului. La fel, muzica nu poate exprima ideea mortii, dar poate foarte bine sa redea durerea, infricosarea, dezolarea si alte stari emotive pe care aceasta idee le provoaca in sufletul omului.   
Muzica este un limbaj al starilor afective mai mult decat al Ideilor. Mai bine dec:at limba vorbita, ea poate sa transmita simtamintele omului, ea fiind arta de a combina maiestrit sunetele, prin care se exprima o lume de idei, de atitudini si nazuinte. Fara un fond emotional, fara o idee directoare: dsfasurarea sonora este searbada si nu reuseste sa cuprinda pe ascultator. Il uimeste, il incanta trecator dar nu lasa urme in sufletul sau. .


CUPRINS
Introducere    7
    Cap. 1. GENEZA MUZICII    11
    Cap. 2. MUZICA IN SOCIETATEA PRIMITIVA    15
    Cap. 3. MUZICA IN ANTICHIT ATE    19
    Orientul antic    19
    Grecia antica    31
    Roma antica    41
Cap. 4. MUZICA IN EVUL MEDIU    45
    Muzica religioasa    45
    Muzica bizantina    49
    Muzica gregoriana    56
    Muzica laica medievaIa    66
    Muzica trubadurilor si a truverilor    70
    Ars antiqua    77
    Ars nova    84
Cultura muzicala romaneasca intre secolele al XIII-lea si al
    XIV-Iea    89
Cap. 5. MUZICA RENASTERII    95
    Secolul al XV-lea    95
    Cultura muzicala romaneasca in secolul al XV-Iea    102
    Secolul al XVI-lea    105
    Cultura muzicala romaneasca in secolul al XVI-lea    119
Cap. 6. MUZICA DIN EPOCA BAROCULUI..    125
    Cultura muzicala romaneasca in secolul al XVII-lea    150
    Iohann Sebastian Bach    156
    Georg Friedrich Handel...    169
Cap. 7. CLASICISMUL MUZICAL.    179
    Cultura muzicala romaneasca in secolul al XVIII-Iea    204
    [oseph Haydn       213
    Wolfgang Amadeus Mozart       224
    Ludwig van Beethoven       240
    Cap. 8. ROMANTISMUL MUZICAL    :    261
    Cultura muzicala din prima jumatate a secolului al XIX-leA    267
Cultura muzicala romaneasca in prima jumatate a secolu lul al XIX-
lea    .


Cap. 12. SECOLUL AL XX-LEA    473
    Muzica moderna    473
    Impresionismul in muzica. Claude Debussy    490
    Maurice Ravel    500
    Expresionismul in muzica. Scoala vieneza moderna    505
Cap. 13. NEOCLASICISMUL    515
Cap. 14. NOILE SCOLI MUZICALE NATIONALE    541
Cap. 15. MUZICA CONTEMPORANA    619
Bibliografie    641
    Franz Schubert    297
    Mihail Ivanovici Glinka    307
    Felix Mendelssohn Bartholdy    313
    Robert Schumann    320
    Hector Berlioz    333
    Frederic Chopin    341
    Franz Liszt    348
    Giuseppe Verdi    358
    Richard Wagner    367
Cap. 9. CULTURA MUZICALA DIN A DOUA JUMATATE A SECOLU-
    LUI AL XIX-LEA    379
    Neoclasicismul. [ohannes Brahms    387
    Piotr Ilici Ceaikovski    395
    Cesar Franck    407
    Revirimentul muzicii nationale franceze    413
Cap. 10. SCOLILE MUZICALE NATIONALE    .427
Cap. 11. SIMFONISMUL POSTROMANTIC    451
    Verismul italian    469


Autori: George Pascu, Melania Botocan
Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 658

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.188 sec