Castelul biblioteca puscaria. Trei vami ale feminitatii exemplare

Castelul biblioteca puscaria. Trei vami ale feminitatii exemplare
-20%
Editura:
Anul publicării: 2013
Categoria: Proza diversa
21,60 lei
27,00 lei (-20%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

„Feminitatea incoronata nobletea superb infantil sau parsiv alintata... Sensibilitate senzualitate instinct si educatie deghizament arta disimularii one-woman show cu efecte invariabil seducatoare.
Feminitatea ultragiata a carei naturala inocenta vulnerabilitate se vede calcata in copitele unei istorii bestiale trecand umilitor din avutie adica din confortul domestic al gospodariei taranesti sau din efervescenta saloanelor culturale in animalitatea carcerei mizeria interogatoriilor si duhorile dormitoarelor colective.
Si feminitatea spirituala initial etic apoi afectiv si civic arhitecturata conform oprelistilor cruzimilor aberatiilor si malformarilor specifice unei istorii in care omul devenise doar o cifra in statisticile ororii.
Intr-o Romanie (si-o lume) a deriziunii marlaniei si pustiitorului relativism postmodern iata ca avem cui ne pleca fruntile cuminte si recunoscator cu buna-cuviinta datorata celor care ne pot fi (ar trebui sa ne fie) oricand modele de viata...“ (Dan C. MIHAILESCU)

Regina Maria Maria Cantacuzino-Enescu Zoe Camarasescu Cella Delavrancea Alice Voinescu Jeni Acterian Pia Pillat Cornelia Pillat Annie Bentoiu Ecaterina Balacioiu Lovinescu Lena Constante Adriana Georgescu Oana Orlea Anita Nandris



Portrete

Dan C. Mihailescu este critic si istoric literar. A lucrat ca cercetator la Institutul de Istorie si Teorie Literara"G. Calinescu" si a editat suplimentul cultural Litere arte 6- idei de la Cotidianul. Obtine Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor pentru volumul Perspective eminesciene. A publi cat r6 volume de eseuri (printre care Stangacii de dreapta Indreptari de stanga ciclul Viata literara Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu) a tradus din jean-Francois Revel Eugene Ionesco Emmanuel Todd Vladimir Bukovski s. a. a detinut rubrici in revistele Luceafarul Transilvania 22 Idei in dialog Romania literara Ziarul de duminica Dilema veche precum si in Evenimentul zilei si Jurnalul national. Din anul 2000 este realizatorul emisiunii Omul care aduce cartea la Pro TV. Printre preocuparile sale constante se aRa literatura memorialistica si epistolara. Printre cele mai recente carti ale sale se numara Oare chiar rn-arn intors de la Athos? (Hu manitas 20n) Ce mi se-ntampla: Jurnal piezis (Humanitas 20I2) IL. Caragiale si caligrafia placerii (Humanitas 20I2) si Cartea ca destin (convorbiri cu Daniel Cristea-Enache Hu manitas 20I3).



Plecaciune subiectului

De mic copil am avut un respect si o curiozitate ne satios admirativa pentru batranete si feminitate.

Un respect dublat in consecinta de spaima in fata viri litatii animalic exprimate plus fobia la autoritate disciplina cazona control autarhic. Ma ingrozesc vana toarea dresura circul certurile domestice injuraturile spiritul gregar si vulgaritatea sub orice forma. Am avut destula parte de tati de ocazie (marlani batausi fus tangii) am locuit intr-un colt de mahala unde tarnuitul de par prin ograda si calcarea-n picioare a nevestelor pentru o ciorba nu indeajuns de fierbinte erau deopo triva blazon de masculinitate si banala distractie pentru gura lumii si ochii strazii. Iar daca mi-a ramas de la biata maica-mea o vorba sfanta pe viata (in afara de"trebuie cu orice pret sa inveti carte ca sa scapi din iadul asta") apoi a fost indemnul ei in fata unor astfel de scene:"Tu sa nu faci asa ceva cate zile vei avea. Sa-ti respecti nevasta ca pe Dumnezeu."

In sfarsit crescut multi ani in casa bunicilor ma temi odata cu ghinionul de-a nu fi fost lasat in voie la

toate"inocentele" vicii ale copilariei baietesti (rniute

 

6 Castelul biblioteca puscaria

cafteli chiul matoleala furaciuni concursuri de scuipat sarit garduri s. a. m. d.) am avut norocul unei educatii pufoase al unui mediu ocrotitor anestezic levitant cu serbeturi placinte romante derdelus in curte cornulete clatire basme la gura sobei o papu soaie pe care o consideram sora mea"Carmen" plus cotete de gaini si ogari cozonaci din nisip dar si o"tanti Marica" venita din Miercurea Ciuc adevarata zana a deliciilor culinare.

Pe scurt mai totul m-a ferit de capcanele falsei bar batii rau-facatoare si m-a livrat admiratiei nelimitate fata de feminitate. La scoala si pe strada noastra eram confidentul fetelor in timp ce colegii mei intrau clandestin la Arenele Libertatii sa vada cutare film"interzis sub 16 ani" (o singura data m-am lasat carat la Ciociara cu un amestec de sila si exasperare). Intr-a saptea cand unei colege i-a venit ciclul tocmai pe terenul de volei toate fetele au impietrit baietii o sfe clisera numai eu cavaler neinzauat si fara prihana i-am infasurat Cameliei B. propria-mi camasa imprejurul coapselor dupa care am dus-o infrigurat la cabinetul medical. (Asta spre indignata holbare a doamnei doc tor care fireste ca ma banuia de cine stie ce prematur vinovate donjuanisme.)

Cand in anii 70 am inceput sa scriu indesat cri tica literara am pornit un lant eseistic tocmai cu"lirica feminina" (Ileana Malancioiu Angela Marinescu Ana Blandiana Grete Tarder Daniela Crasnaru Doina Uricariu Victoria Ana Tausan) sintagma in a carei justete infinit argumentabila (si discutabila desigur)

Plecaciune subiectului 7

cred nes mintit si astazi. In fine cand am fost somat de un ziarist sa spun care mi-e romanul preferat din literatura lumii brusc am uitat de vechile-mi palpirari adolescentine la Dostoievski Tolstoi Hesse Balzac Dickens Jack London optand (ostentativ?) pentru Marguerite Yourcenar Memoriile lui Hadrian.

Ma rog exemple in acelasi sens as avea cu zecile de la faptul ca invariabil ma inteleg infinit mai bine cu femeile fie octogenare fie nubile indiferent ca-i vorba de magazine ghisee piata spital institutii de orice natura pana la suita de bune vointe feminine care m-au calauzit editorial de la Magdalena Bedrosian la Lidia Bodea.

Apropo de venerarea feminitatii cel mai semni ficativ moment s-a petrecut in 2006. El a si fost puntea catre cartea de fata.

 

Initial Grigore Arsene directorul Editurii Curtea

Veche mi-a spus ca-i vorba de un proiect editorial european menit sa cuprinda vreo zece douazeci de tari. Fiecare antologator trebuia sa ofere intr-o carte ima ginea cat mai adecvata si atragatoare a ceea ce considera el ca ar constitui esenta natiei sale. Nu conteaza ca ul-

 

terior proiectul a cazut vorba e ca dupa ce m-am fra mantat o multime am alcatuit antologia De la coroana regala la Cercul Polar aparuta la Curtea Veche in 2007. La inceput am vrut sa extrag pasaje despre sufletul ro manesc din opera lui Eminescu si Caragiale. Apoi sa-i completez cu Cioran-Eliade-Noica dar si cu Iorga Motru Blaga N ae Ionescu. Mi s-a parut prea sofisticat

8 Castelul biblioteca puscaria

pentru o simpla"carte de vizita" si m-am intrebat de ce nu rasul comicul ambiguu hazul nostru de necaz cu istoriile lui Pacala si povestile cu prosti si lenesi ale lui Ion Creanga? Sau specificul dracului romanesc cu aghiutii de carnaval varsati in turbinca lui Ivan un fals

 

pitoresc demonism radical deosebit de diabolicul cato lic gotic protestant adica imbibat de lehamitea ape titul tranzactional ludicul oriental si mucalita noastra

 

inconstienta. Sau in fine o antologie pe raportul au tohtonie/alogenie: noi despre ceilalti (rusi englezi fran cezi unguri nemti americani s. a.) ceilalti despre noi.

 

Dupa care mi s-a exfoliat stralucitor in minte ima ginea memorialisticii feminine si am strigat evrika. Asta aveam sa fac: o suita de imagini ale Romaniei prin oglinda splendorii suferintei si exemplaritatii feminine ipostaziate confesiv. Am fost si sunt un fa natic al memorialisticii pledand constant pentru absorbirea ei (nu doar a literaturii epistolare) in orga nismulliterar. Recitesc periodic si cu aceeasi savoare insemnarile lui Argetoianu jurnalele si memoriile lui Eliade corespondenta lui Caragiale Cioran Kogalni ceanu Odobescu Ghica-Alecsandri LD. Sirbu evocarile lui Ion Ioanid N. Steinhardt Gh. Jurgea Negrilesti Radu Marculescu... Insa marea feblete marile emotii ceasurile de delectare absoluta mi-au

 

fost prilejuite invariabil de aceste doamne extraordi nare regine sau taranci studente sau profesoare fiice sotii mame si vaduve amante de alcov princiar de-

 

portate douazeci de ani in Siberia sau Baragan deti-

Plecaciune subiectului 9

nute in inchisorile comuniste doamne de onoare ale reginelor Romaniei ori spirite academice perfect sin crone Occidentului dialogand de la egal la egal cu somitati de mare calibru.

 

Am cuprins asadar in antologia cu pricina frag-

mente din trei tipuri de scrieri memorialistice femi nine: tipul castelan (Regina Maria Martha Bibescu Maria Cantacuzino-Enescu) cel taranesc (Anita Nan-

 

dris-Cudla Elisabeta Rizea) si cel erudit (Alice Voi nescu Jeni Acterian).

Acelasi triptic - castelul biblioteca puscaria - l-am pastrat pentru acest volum de glose care nu se vor decat o suita de plecaciuni in fata unor feminitati

 

de mai multe ori pilduitoare. Adica intens iradiante sper eu in cuprinsul neispravirii nemerniciei si ne trebniciei postmoderne.

Feminitatea incoronata nobletea superb infantil sau parsiv alintata cu capricii socante meandre im previzibile cochetarii inofensive hedonism exploziv impulsuri contradictorii adeseori decisive la varful politicii nationale. Sensibilitate senzualitate instinct si educatie deghizament arta disimularii one-uioman

 

show cu efecte invariabil seducatoare.

Feminitatea ultragiata a carei naturala inocenta vulnerabilitate se vede calcata in copitele unei istorii bestiale trecand umilitor din avutie adica din con-

 

fortul domestic al gospodariei taranesti sau din efervescenta saloanelor culturale in animalitatea car-

 

cerei mizeria interogatoriilor si duhorile dormitoa relor colective.

ro Castelul biblioteca puscaria

Si feminitatea spirituala initial etic apoi afectiv si

 

civic arhitecturata conform oprelistilor cruzimilor aberatiilor si malformarilor specifice unei istorii in care omul devenise doar o cifra in statisticile ororii.

Am jubilat m-am infiorat si m-am vindecat cu mandrie si suspin scriind aceste pagini.

Intr-o Romanie (si-o lume) a deriziunii marlaniei si pustiitorului relativism postmodern iata ca avem cui ne pleca fruntile cuminte si recunoscator cu buna-cuviinta datorata celor care ne pot fi (ar trebui sa ne fie) oricand modele de viata - de suferinta

 

triumf durere extazuri si moarte - insa pe care le ignoram cu pagubitoare inconstienta.

Personal nu as fi vrut sa scriu nimic altceva decat o antologie comentata. Nu doar fiindca sunt un maniac al decupajului un nesatios al citatului. Ci pentru ca toate marturiile prefirate aici se sustin perfect in pro pria-le autonomie sfidand - suav subtil sau eroic - orice comentariu orice glosare fie in ordine estetica fie mai ales in ordine morala. Dar cum legiuirile dreptului de autor sunt in asa fel facute incat orice elan antologator e descurajat feroce din start a trebuit sa-mi extind parazitar digresiunile in speranta ca oricum citatele detin intaietatea si forta captatorie.

De fiecare data fara exceptie terminand un ca pitol sau altul m-a revoltat cu durere aproape carnala absenta marilor transpuneri cinematografice dedicate acestor existente exemplare. Sa nu mi se spuna ca exista mai multe filmulete documentare despre Regina

Plecaciune subiectului II

Maria (personaj prezent si la experimentul TVR Mari romani) pentru ca orice tara care-si respecta istoria rangul si simbolurile nationale ar fi inramat firea si biografia fabuloasei Missy in filme cel putin echi valente celor cu Sissy. Dar cine si cand se va incumeta la filmul vietii Anitei Nandris? Nu e strigator la cer ca nu avem un film coplesitor tocmai despre destinul care a compus aceasta carte despre care Monica Lovinescu spunea ca odata aparuta"orice complex de inferio ritate a noastra ca neam ar trebui sa dispara"? Dar despre singuraratile schingiuitoare din celularul Lenei Constante? Dar despre hartui rea Adrianei Georgescu? Dar umilintele traite de ardent fragila minunata Alice Voinescu in domiciliul fortat unde ajunsese sa jubileze la cate-o gaina trei oua si doi cartofi primiti de bogdaproste de la o taranca? Daca nu filme artis tice macar docudrame cinstite zdravene magneti zante facute la scoala BBC. Ni se tot plange tineri mea de absenta marilor modele uman-ziditoare in vreme

 

ce ele sunt incredibil de multe la indemana noastra mai bine zis: a orbirii noastre.

Nu vreau repet sa se citeasca nimic altceva din aceas ta carte decat citatele. Ele singure sunt prea de ajuns ca sa se vada cum spuneam candva: ce mult am avut ce nimic ne-a ramas.

DCM

Traind regal frumusetea placerea si daruirea de sine

Regina Maria

fiinta superlativului absolut

Pana in 1991 cand Povestea vietii mele aparea in doua volume la Editura Eminescu (traducerea Margaritei Miller-Verghi editie de Ioana Craca) nu citisem nimic de Regina Maria si nici nu credeam ca merita redesco perit ceva dintr-o"literatura" pe care-o presupuneam cel mult egala lumii revolute din Pelesul pastorit ar tistico-ezoteric de Carmen Sylva. De atunci si pana azi am recitit si pritocit de nenumarate ori literalmente in extaz toate cele noua volume aparute pana acum (in principal gratie devotamentului Georgetei Dimisianu la Editura Albatros apoi Historia Cognitia Polirom) de Insemnari zilnice ale acestei fapturi de unica suprema covarsitoare splendoare din istoria romanilor. De-a lungul multelor note recenzii si articole ocazionale cred ca am epuizat toata gama atributelor entuziaste menite sa fixeze cat mai adecvat fervorile stralucirile senzoriumul fabulos portretistica savuroasa verdictele social-politice estetice si de mentalitate emospirituala ce caracterizeaza aceste Insemnari.

Stiu ca ne aflam abia pe la jumatatea editiei. Stiu ca traducerea (Valentina Costache si Sanda Racovi ceanu la primul volum Sanda Ileana Racoviceanu

16 Traind regal frumusetea"

la urmatoarele opt) e susceptibila de multe imbu natatiri. Cred ca prefetele si notele dr. Vasile Arimia si in general ingri] irea editiei meritau o atentie stiin-

 

tifica sporita ba chiar am auzit in randul istoricilor nemultumiri fata de corectitudinea (integralitatea si fidelitatea) transcrierii textelor. In fine stiu ca unghiul meu efervescent de abordare - orientat exclusiv psiho logic captivat de pitorescul persoanei si aproape deloc interesat de anvergura istorica si politica a acesteia - poate deranja agasa ori chiar scandaliza.

Dar nu-mi pasa. Sunt dispus sa-mi asum cu se metie"gascona" orice risc. Este asa de mare inexpli cabila si nedreapta ignorarea Insemnarilor zilnice ale Reginei Maria in cuprinsul memorialisticii (diaristicii) noastre incat se impune instinctiv acceptat orice efort cat de mic de calibrare si amorsare exegetica a lor intru o justa eficienta si definitiva situare la varful ie rarhiei. In ce ma priveste nu le gasesc egal decat in devastatorul Constantin Argetoianu cu suita lui ultra suculenta de Insemnari zilnice

De unde aceasta ignorare indiferenta neglijare minimalizare? Din obrocul instalat cale de-o jumatate de veac de comunism peste tot ce tine de Casa Regala a Romaniei? Din persistenta prejudecatilor interbelice unde carlismul antonescianismul legionarismul filo germanismul taranismul si bolsevismul jucau fiecare cu temeiuri proprii mai mult sau mai putin impotriva Mariei? Din pur si simplu considerente tehnice obiective precum necircularea editiilor nevehicularea numelui netraducerea monografiilor occidentale valo-

Regina Maria 17

rificarea trudnica si deci inceata a manuscriselor din arhive? Din prejudecati tipic misogine care decreteaza ca specifice frivolitatea subiectivitatea glamoros-can caniera si simpla retorica a seductiei in literatura de

 

acest gen? Din forta uluitoare a barfelor (urias media tizate in epoca si sadic ori tampeste perpetuate de-a lungul deceniilor) care faceau din Maria o amanta in serie o ruse-britanica francofila insetata de puterea absoluta s. a. m. d.?

Probabil ca toate la un loc.

Cert din pacate e faptul ca asa cum am mai spus nu avem pentru Missy nimic din ceea ce s-a facut - stiintific si mai ales artistic - pentru Sissv: Si ca aceasta



feminitate desavarsita ramane nemeritat de departe de

marele public. Un public aflat mereu in cautare de mo dele ideale si fiinte exemplare dar tinut fie deliberat fie inconstient intr-o nevinovata dar sigur pagubi toare ignoranta.

1. Cf Guy Gauthier Missy regina Romaniei trad. Andreea Popescu Humanitas Bucuresti 2006 p. 69:"Daca citim memoriile viitoarei regine a Romaniei suntem frapati de asemanarea de sentimente dintre ea si Elisabeta de Bavaria dupa ce aceasta s-a casatorit cu Franz-Joseph de Austria." Iar cu ocazia vizitei lui Franz-Joseph la Bucuresti in septembrie 1896 Guy Gauthier adauga:"Maria are o pasiune pentru acest unchi care ar fi putut fi socrul ei [... J. Uneori batranul monarh tace si o priveste pe aceasta printesa tanara si frumoasa care vorbeste cu inflacarare de performantele sale ecvestre. Daca inchide o clipa ochii el o revede pe Elisabeta pe Sissi a lui la aceeasi varsta in urma cu patruzeci de ani. Aceeasi im petuozitate aceeasi pasiune acelasi egocentrism..." (p. 87).

Cuprins

Plecaciune subiectului 5

Traind regal frumusetea placerea fi daruirea de sine

Regina Maria

fiinta superlativului absolut.................. 15

Maruca de sarbatori

(Maria Cantacuzino-Enescu)................. 43

Frumusete gratie armonie noblete.

Adica tot ce am pierdut (Zoe Camarasescu) 57

Impliniti si infranti

(Cella Delavrancea)........................ 77

Intre jubilatie fi destramare Triumful resemnarii

(Alice Voinescu).......................... 89

Abecedar pentru Cartea ratarilor

(J eni Acterian)............................ 109

Puterea de nebiruit a familiei

(Pia si Cornelia PiUat)...................... 123

Timpul ce ni s-a luat

(Annie Bentoiu).......................... 135

196 Cuprins

Suferinta ca implinire Scrisoarea ca jurnal anestezic

(Ecaterina Balacioiu-Lovinescu) o. 155

O treime a feminitatii torturate: Lena Constante

Adriana Georgescu Oana Orlea o. 169

Anita N andris o viata ca o cruce o. 185



Titlu: Castelul, biblioteca, puscaria
Subtitlu: Trei vami ale feminitatii exemplare
Format: 13x20 cm
An aparitie: 2013
Pagini: 200

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.670 sec