Colectia Fascicule. Omraam Mikhael Aivanhov

Colectia Fascicule. Omraam Mikhael Aivanhov
-15%
Editura:
Anul publicării: 2013
Categoria: Ezoteric
17,40 lei
20,47 lei (-15%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Colectia fascicule cuprinde urmatoarele lucrari:

1. Raspunsuri la cateva probleme de actualitate
2. Spiritualistul in societate
3. Datoria de a fi fericiti
4. Omul in organismul cosmic
5. Sa bem elixirul vietii vesnice



Descriere

1. Raspunsuri la cateva probleme de actualitate

Temele prezentate in aceste extrase sunt dezvoltate in urmatoare carti ale colectiei Izvor:

202 - Omul spre victoria destinului sau; 205 - Forta sexuala sau Balaurul inaripat; 206 - O filosofie a universalului; 207 - Ce este un Maestru Spiritual?; 208 - Egregorul porumbelului pacii; 225 - Armonie si sanatate; 226 - Cartea magiei divine; 234 - Adevarul, rod al intelepciuni si al iubirii; 235 -„In duh si in adevar”

2. Spiritualistul in societate

3. Datoria de a fi fericiti

Temele prezentate in aceste extrase sunt dezvoltate in urmatoare carti ale colectiei Izvor:

211 - Libertatea, victorie a spiritului; 213 - Natura umana si natura divina; 221 - Alchimia spirituala: cautarea perfectiunii; 231 - Grauntele fericirii; 233 - Un viitor pentru tineret

4. Omul in organismul cosmic

Temele prezentate in aceste extrase sunt dezvoltate in urmatoare carti ale colectiei Izvor:

202 - Omul spre victoria destinului sau; 204 - Yoga nutritiei; 216 - Secretele cartii naturii; 225 - Armonie si sanatate; 226 - Cartea magiei divine; 234 - Adevarul, rod al intelepciuni si al iubirii

5. Sa bem elixirul vietii vesnice

Temele prezentate in aceste extrase sunt dezvoltate in urmatoarele carti:

Colectia Opere complete

Volumul 7 - Misterele lui Iesod (bazele vietii spirituale); Volumul 10 - Splendorile lui Tiferet (soarele in practica spirituala); Volumul 16 - Hrani Yoga (sensul alchimie si magic al nutritiei)

Colectia Izvor

225 - Armonie si sanatate; 229 - Calea tacerii; 232 - Destainuirile focului si ale apei


RASPUNSURI

LA CATEVA PROBLEME

DE ACTUALITATE

 

Singura morala a sexualitatii: iubirea

Un instructor, un ghid spiritual are datoria de a-i lumina de barbati si femei in problema sexualitatii, stiind insa ca aceasta problema poate fi cu adevarat rezolvata tinand cont numai de particularitatile fiecarei persoane. Dorinta de a impune niste reguli identice pentru toti, sub pretextul moralei, nu este ceva cumpatat, deoarece aceeasi disciplina ce ii va conduce pe unii spre echilibrul, forta si adevarata spiritualitate, ii poate orienta pe altii, dimpotriva, spre isterie, nevroza si boala. Oamenii nu au toti cerinte de aceeasi natura, iar cel care nu tine cont de aceasta realitate ajunge sa predice in desert sau sa le induca niste suferinte inutile.

Acest fapt nu inseamna ca nu trebuie sa nu ne ostenim. Dimpotriva, la nivelul la care se afla, fiecare trebuie sa se straduiasca sa-si stapaneasca forta sexuala, pentru a-si trai iubirea intr-o maniera mai frumoasa, mai nobila, mai spirituala, fiindca ea este singura regula morala adevarata. Unii nu se straduiesc deloc, simtindu-se slabi si gandindu-se ca vor esua imediat. Nu este un rationament bun, deoarece nu succesul este cel mai important, ci felul de a fi cu adevarat sinceri in dorinta lor de a ameliora manifestarile iubirii lor. Ei vor cadea fara indoiala pe drum, dar vor fi ajutati si se vor ridica. Oricare ar fi esecurile, esentialul consta in a nu ne opri niciodata eforturile.

Pentru a fi stimulat insa in stradaniile sale, fiecare are nevoie de un asociat foarte puternic. Aceste asociat este idealul ce il traiti, un ideal de generozitate, de iubire, de lumina. Idealul este o fiinta spirituala, o entitate vie care va indeamna spre inalt. Astfel, toate fortele carora nu le oferiti prilejul sa se manifeste in lumea fizica slujesc la alimentarea, la intarirea acestui ideal si contribuie la realizarea sa.

A poseda energia sexuala numai sub unicul pretext de a te supune unor reguli formulate de Biserica sau de societate se numeste pur si simplu refulare. Iar refularea nu este o solutie pentru problema sexualitatii; refularea este refuzul de a da fortei sexuale cursul ei natural, fara a avea in minte un ideal destul de puternic, capabil sa efectueze o lucrare in planurile superioare pentru a canaliza si a transforma aceasta forta. Adevarata renuntare nu trebuie sa constituie o privatiune, ci o transpunere intr-un alt plan. Este aceeasi activitate ce continua, dar orientata spre planurile superioare. Nu trebuie sa ne privam, nu trebuie sa renuntam, ci numai sa ne deplasam, adica sa facem in inalt ceea ce faceam in lumea de jos: in loc sa bem apa dintr-o mlastina, simbolic vorbind, sa bem apa dintr-un izvor pur, cristalin.

Esentialul va consta sa va straduiti mereu, fiindca numai astfel va veti ameliora manifestarile in orice domeniu, si in special in cel al sexualitatii. Trebuie sa stiti ca actul iubirii nu este in sine nici bun, nici rau, el va fi numai ce il veti face voi. Daca nu ati lucrat asupra voastra insiva pentru a va purifica, a va innobila, a va lumina, veti comunica prin acest act partenerului vostru niste boli, niste vicii, niste influente nocive. Adevarata iubire trebuie sa amelioreze totul in fiinta pe care o iubiti, trebuie sa o inalte, sa o intareasca, sa o lumineze. Numai atunci cand vedeti ca o fiinta se implineste datorita iubirii voastre, veti putea fi fericiti si multumi Cerului ca ati reusit sa o ajutati si sa o ocrotiti.

Drogul, o boala a sufletului

Straduindu-se sa demonstreze ca nu exista nici un Dumnezeu, nici o Providenta, nici un Cer, nici o speranta de viata dupa moarte, ganditorii materialisti au negat tot ce da sens existentei umane: realitatea sufletului si a spiritului. Ei au pretins ca religia este„opiumul popoarelor” si ca omului ii era suficient pentru a fi fericit sa aiba hrana, o locuinta, sa-si intemeieze o familie si sa studieze. Ce se intampla de fapt in realitate? Omul nu este multumit chiar daca a oferit trupului sau, inimii sale, intelectului sau tot ceea ce ele au cerut. Zilnic, observam aceasta peste tot. De ce nu este el multumit? Fiindca a neglijat sa-si hraneasca sufletul si spiritul carora le este foame si sete si cer! Iata de ce drogul, care se raspandeste din ce in ce mai mult in lume, si mai ales printre tineri, constituie un avertisment. Sufletul incearca sa-si faca intelese nevoile: el se sufoca si se foloseste de drog pentru a se elibera. Trebuia sa ne descotorosim de opiumul reprezentat de religie? Iata acum marijuana, heroina, cocaina... Este de preferat?

Sufletul are nevoie de spatiul infinit, si atunci cand se simte sufocat ingradit, el cauta prin toate mijloacele sa evadeze. Alcoolul, drogurile fac parte din aceste mijloace fiindca au proprietatea de a alunga sufletul din corpul fizic oferindu-i deci, cel putin pentru o clipa, iluzia libertatii si a spatiului. Nestiind cum sa-si satisfaca aceasta nevoie de evadare a sufletului, sarmanul tineret se drogheaza. Nu este insa o solutie, deoarece drogul este un element chimic oferit corpului. Or, nevoia de evadare vine de la suflet, nu de la corp. Drogul este un indiciu ca sufletul doreste sa calatoreasca in spatiul infinit, dar drogul nu poate satisface sufletul si, nu numai ca nu il poate satisface, dar el distruge corpul. De aceea eu nu il recomand nimanui, indiferent de pretext. Bucuria, dilatarea, libertatea, implinirea trebuie cautate prin niste mijloace spirituale.

Adevaratii adepti ai stiintei Initiatice nu se bazeaza pe nimic din exterior, ei stiu ca Dumnezeu a pus in sinea lor toate posibilitatile, toate bogatiile, toate substantele din toate laboratoarele. si aici trebuie sa le caute. Desigur, este o activitate de lunga durata care cere niste stradanii zilnice, dar merita efortul. Hrana ce o primiti din regiunile sublime ale sufletului si spiritului va satura pentru multe zile, pentru ca in planul divin exista niste elemente de o asemenea bogatie pe care, daca reusiti sa le gustati o singura data, va vor da o senzatie de implinire ce nu va va mai parasi. Nimic nu va poate lua aceasta senzatie de imensitate si eternitate.

De la nucleul familial la fraternitatea universala

Fiecare familie este o celula in acest imens organism care este corpul social. Oare cum functioneaza celulele intr-un organism sanatos? Ele lucreaza in armonie pentru binele ansamblului. Este clar, daca majoritatea societatilor sunt bolnave, inseamna ca toate familiile constituente nu traiesc in armonie: fiecare isi are proiecte personale, interese proprii ce nu sunt in acord cu ale celorlalti, si de aici provin dezordinile, confruntarile. Fiecare familie trebuie deci sa devina constienta ca apartine unor ansambluri din ce in ce mai largi, pana la familia planetara, lucrand pentru sanatatea organismului universal.

Da, aceasta constientizare trebuie realizata deja la nivelul familiei. Fiindca o tara este formata la baza din niste familii si ea nu va putea sa-si faca auzita o voce armonioasa in concertul natiunilor, atat timp cat este purtatoarea de cuvant a unor cereri heteroclite si discordante. De aceea familiile nu trebuie sa se teama sa elimine din educatia copiilor lor unele idei ce au o influenta daunatoare asupra armoniei societatii. Deoarece ele ii invata pe copii sa-si doreasca mai presus ca orice propriul succes, propria bunastare, chiar daca aceasta se face in detrimentul celorlalti. Familiile sunt cele care ii obisnuiesc sa ii considere pe cei de alta nationalitate, alta religie sau rasa, ca fiind inferiori sau dusmani. Nu este deci de mirare daca mai tarziu acesti copii se vor manifesta ca niste adulti egoisti, limitati si intoleranti.

Familiile nu pot fi ocrotite daca vor trai intr-un egoism personal. Dovada: noi facem parte cu toti dintr-o colectivitate, iar daca in aceasta colectivitate izbucnesc tulburari, indiferent ce am face pentru a ne pune la adapost, bunurile personale si chiar vietile noastre pot fi in pericol. Destinul familiilor este neaparat legat de cel al colectivitatii, iar pentru ca indivizii sa fie in siguranta, viata colectiva trebuie ameliorata.

Pentru a proteja deci cu adevarat familie, singura solutie este de a lucra pentru fraternitatea universala, iar conducatorii tuturor tarilor sa inteleaga necesitatea formarii unei instante mondiale care sa vegheze la binele tuturor. Veti spune:„Este imposibil, anumite tari nu vor accepta niciodata o autoritate deasupra celei proprii.” Eu stiu tot ce mi-ati putea spune. Pentru moment, desigur, aveti dreptate, dar eu lucrez pentru viitor. Aceasta unitate se va realiza in viitor, evenimentele ii vor determina pe oameni sa vada in acest fel lucrurile, pentru ca vor intelege toti ca nu este vorba in realitate de a se supune altor oameni, pierzandu-si libertatea in fata unei autoritati exterioare, straine, ci sa determine triumful unui ideal comun: pacea si bogatia pe intreg pamantul, ce va cuprinde in mod obligatoriu ideea de fraternitate.

 

SPIRITUALISTUL

IN

SOCIETATE

 

Sa gasim un echilibru intre spiritual si material

 

Multi oameni isi spun:„Mai intai imi voi rezolva toate problemele materiale si apoi voi fi liber sa ma gandesc la viata spirituala”... In realitate, anii insa au trecut, si iata-i niste batrani ramoliti, nereusind sa consacre nici macar un minut vietii spirituale! De ce? Fiindca rationamentul lor a fost gresit.

Pentru a trai viata spirituala, nu trebuie sa asteptam sa ne aranjam mai intai treburile, fiindca nu este, niciodata, nimic cu adevarat rezolvat, intotdeauna se gaseste ceva ce scartaie pe undeva. Este ca si cum ati incerca sa redati forma rotunda unei mingi de cauciuc ce a fost intepata: cand ati reusit sa o refaceti intr-o parte, ea se deformeaza in alta.

Aveti o meserie, dar in scurt timp v-o puteti pierde si iata-va someri... Va casatoriti, dar dupa un timp nimic nu mai merge si divortati... Aveti o casa, dar se produce ceva si trebuie sa va mutati... Iar copiii, cate griji nu ne aduc copiii: sanatatea, educatia, viitorul lor! si dupa copii, vin nepotii..., eu v-am spus, nu se mai termina. Pentru a trai o viata spirituala, nu asteptati punerea la punct a problemelor voastre materiale. Cu atat mai mult cu cat trebuie sa o stiti, datorita vietii spirituale veti gasi cele mai bune solutii pentru toate problemele voastre cotidiene, fiindca veti deveni mai puternici, mai rabdatori, mai intelepti, mai chibzuiti.

Bineinteles trebuie sa stiti sa pastrati masura in toate. Daca imi veti spune:„Bun, am inteles, imi voi organiza viata in mod corespunzator si nu imi voi mai risipi timpul si energiile mele in aspecte materiale, profesionale sau familiale”, va voi raspunde ca nu trebuie sa exagerati, fiindca traiti in lume si nu o puteti ignora ca si cum nu ar exista. Daca va veti comporta ca un antisocial, ca un parazit, veti vegeta, veti fi o povara pentru ceilalti si nu este deloc recomandabil. Trebuie sa stiti sa le imbinati: activitatile lumesti si viata spirituala. Exista un echilibru pe care orice fiinta umana care doreste sa evolueze trebuie sa il gaseasca: cum sa traim in lume relationand cu ea, lasand in acelasi timp pe prim plan esentialul: sufletul si spiritul.

Gradul de evolutie al fiecaruia se revela dupa modul in care reuseste sa armonizeze cele doua aspecte: materialul si spiritualul, si parca nimic nu este mai dificil. Unii sunt tentati sa se cufunde in viata materiala uitand de viata spirituala, in timp ce altii nu se preocupa decat de viata spirituala, neglijand viata materiala. Exista insa si o a treia solutie, si fiecare trebuie sa o gaseasca pentru sine, pentru ca fiecare caz este particular. In ceea ce priveste fondul, bineinteles ca toti oamenii poseda aceeasi natura, au aceleasi nevoi, dar gradul lor de evolutie este diferit, temperamentul lor nu este acelasi, vocatia lor in aceasta existenta nu este aceeasi, si fiecare trebuie sa-si gaseasca in mod individual echilibrul fara sa doreasca sa il imite pe vecin. Cel care simte imboldul intemeierii unei familii nu isi poate rezolva problema la fel ca acela care doreste sa ramana celibatar. Cel care are nevoie de multa activitate fizica nu poate trai la fel ca o persoana cu un comportament meditativ, contemplativ. Esentialul este ca fiecare sa fie capabil sa se analizeze bine pentru a-si cunoaste tendintele profunde; de indata ce le va cunoaste, el se va stradui sa armonizeze in viata sa spiritualul si materialul.

 

Sa distingem clar scopul si mijloacele

 

Adevaratul spiritualist este cel care a inteles in ce fel lucreaza spiritul asupra materiei: el se foloseste de tot ceea ce natura i-a pus dispozitie, dar in loc sa il utilizeze pentru satisfacerea propriile porniri egoiste, el pune totul in slujba unui ideal luminos, pentru sine si pentru ceilalti. Din pacate, oamenii nu lucreaza inca in acest scop: ei reduc totul la propria persoana, la interesul si profitul lor, la placerea lor. Priviti in ce mod exploateaza animalele, copacii, muntii, raurile, marea... Iar daca ar dispune intr-o buna zi de niste mijloace tehnice suficiente, ati vedea ce ar face din soare, din luna sau din alte planete! Pentru a-si satisface dorintele inferioare, ei sunt gata sa sacrifice tot ceea ce ar putea acapara. Ei nu ar ezita sa foloseasca cele mai sacre revelatii ale stiintei Initiatice, si ar bate chiar la poarta Domnului pentru ca El sa ii ajute in comertul lor clandestin si in nebuniile lor.

Ei bine, da, trebuie sa intelegem: a fi spiritualist nu insemna numai sa ne rugam, sa meditam si sa fim pasionati de stiintele ezoterice, ci sa deslusim limpede mobilele si interesele ce ne imping spre aceste activitati. Esentialul consta in scopul pe care cautati sa il atingeti! Daca folositi rugaciunea si puterea gandului, asa cum preconizeaza atatea carti periculoase, numai pentru a va satisface dorintele arzatoare: sa reusiti in afaceri, sa obtineti iubirea cuiva, va comportati astfel ca materialistul cel mai primitiv, si in anumite cazuri, ca un criminal. Necredinciosul, ateul care sparge pietre pentru a ajuta un sarac sa-si construiasca casa este un spiritualist mult mai autentic decat voi!

Pentru a deveni un adevarat spiritualist, trebuie sa rezolvi, o data pentru totdeauna, problema scopurilor si a mijloacelor, fiindca aici apar toate confuziile, toate iluziile. Ce se intampla cu toti acei spiritualisti care vor sa-si mobilizeze capacitatile psihice cele mai pretioase pentru a-si atinge scopurile cele mai egoiste si materialiste? Credeti ca isi dau seama de aceasta situatie? Nici vorba! Ei nu s-au intrebat niciodata:„Oare cum ne comportam? Ce cautam?” Trebuie sa apara cineva sa ii scuture si sa le spuna:„Iata, prietene, tinta ta! Este Infernul. Iar mijloacele? Ei bine, Domnul, ingerii, stiinta, arta, religia...” Da, toate aceste lucruri sfinte te fac sa cazi in Infern.

Va este limpede, acum: ceea ce trebuie sa conteze pentru voi este scopul, directia, motivul pentru care faceti lucrurile. Fie ca mancati, ca respirati, ca va plimbati, ca lucrati, ca iubiti, ca studiati, faceti-le avand ca scop sa consacrati toate avantajele obtinute pentru binele intregii lumi.

Sa luam ca exemplul chiar studiile. Oamenii studiaza din ce in ce mai mult, perioade din ce in ce mai lungi de timp, pentru a dispune de cat mai multe mijloace. Dar in slujba cui pun ei aceste cunostinte? Cati dintre ei isi constientizeaza responsabilitatile, spunand:„Oare prin aceste cunostinte ii ajut pe ceilalti, oare le fac bine sau profit numai eu?” Cei mai multi se folosesc de aceasta cunoastere pentru a face pe grozavii, a se imbogati si a-i inlatura pe altii din calea lor. Foarte putin se vor gandi la cum o pot folosi pentru a deveni niste binefacatori ai omenirii.

Acum, depinde deci de voi ce decizie luati. Vreti sa deveniti niste materialisti care se folosesc de resursele spirituale pentru a-si aranja afacerile sau niste adevarati spiritualisti care doresc sa-si puna tot ceea ce poseda: calitatile, insusirile, fortele, in slujba spiritului?

 

 

DATORIA

DE A FI

FERICItI

 

Fiti stapani pe fericirea voastra

De ce este atat de dificil sa gasim fericirea? Fiindca o asteptam.

Observati-va si veti vedea: asteptati sa intalniti marea iubire, asteptati bogatia, marirea, iar daca ele nu apar, sunteti nefericiti. Unii vor consulta chiar si niste clarvazatori, niste astrologi care le vor spune:„Ba da, iubirea va veni, succesul va veni... In sase luni, intr-un an, cand va exista un anumit tranzit al planetelor, o anumita conjunctie, veti vedea, totul se va schimba.” Iata-i deci linistiti, regasindu-si speranta si continuand sa astepte.

Ei bine, nu, fericirea nu este ceva ce apare sau nu dintr-odata din exterior. Fericirea este o stare de constiinta ce depinde de intelegerea noastra corecta a lucrurilor. Nu trebuie sa ne inchipuim ca venim pe pamant pentru a trai lipsiti de probleme, in placeri, in belsug. Am venit pe pamant pentru a invata si a ne perfectiona. Or, cum sa ne perfectionam daca nu ne confruntam zilnic cu noi probleme de rezolvat? Iata, lucrurile trebuie sa fie clare: pamantul este o scoala si, ca in toate scolile, numai cei care invata si progreseaza pot fi fericiti. Nu mai asteptati deci ca fericirea sa apara din exterior sub forma unor intalniri sau a unor conditii propice. Fericirea reala, definitiva, nu poate veni decat din noi, din felul nostru de a considera lucrurile.

Faceti o experienta: vorbiti cu persoanele care au anumite avantaje materiale la care visati atat de mult, ele va vor marturisi ca nu sunt fericite din aceasta cauza. Sau dimpotriva, daca sunt fericite, este pentru ca ele poseda deja ceva in inima, in sufletul lor, niste elemente ce le permit sa-si aprecieze situatia, si ele vor fi deci la fel de fericite in niste imprejurari ce va par mai putin demne de invidiat. De altfel, de cate ori nu s-a constatat: pusi in niste situatii identice, oameni diferiti nu reactioneaza toti in acelasi fel.

Sa luam un exemplu pur si simplu banal din viata zilnica: un blocaj de circulatie. Priviti reactiile automobilistilor: unul se enerveaza, claxoneaza si isi injura vecinii; altul citeste ziarul sau asculta radioul; un altul vorbeste cu insotitorul sau sau isi imbratiseaza iubita. In sfarsit, un altul– este insa un caz mult mai rar - profita de acest moment de pauza pentru a se linisti, a se armoniza, a patrunde in sine, a se lega de Cer si a-si trimite iubirea si lumina tuturor fiintelor de pe pamant.

La fel se intampla in majoritatea imprejurarilor vietii. In mintea noastra trebuie deci sa punem lucrurile la punct. Gandul nostru este cel care actioneaza asupra starilor noastre de constiinta. Cu o judecata corecta, cu o buna filosofie, putem deveni stapanii fericirii noastre. Acolo unde altii se enerveaza, se macina si otravesc viata oamenilor din jur, dimpotriva, voi va intariti, va imbogatiti, si datorita experientelor voastre puteti apoi sa va ajutati anturajul prin sfaturile voastre, prin atitudinea, stralucirea voastra, si uneori chiar prin simpla voastra prezenta: prin forta, lumina si pacea ce vor emana din voi.

Sa va fie foarte clar: sa nu asteptati in mod pasiv ca fericirea sa va vina din exterior. Dimpotriva, depinde de voi sa actionati si sa aplicati metodele ce va vor permite sa transformati necazurile in bucurii, esecurile in succese.

 

Incercarile vietii: o provocare

 

Ce ii obliga pe alpinisti sa escaladeze piscuri din ce in ce mai inalte si din ce in ce mai greu accesibile? Ce ii obliga pe sportivi sa inoate, sa alerge, sa se roteasca din ce in ce mai repede? Ce ii obliga pe jucatorii de sah sa se gandeasca ore intregi inainte de a muta un pion pe tabla de sah? Nimic. Ei insisi isi impun aceste eforturi, aceste probleme, aceste ispravi. si ce bucurie pentru ei de fiecare data cand obtin o victorie!

Oamenii au inventat astfel o multime de activitati, de jocuri si competitii de tot felul! Aceasta dovedeste ca ei simt in profunzimea fiintei lor nevoia de a merge mereu mai departe, mai sus, de a se autodepasi. Dar de ce nu se gandesc ei ca ar trebui sa aplice si in viata zilnica aceste calitati de rezistenta, de orientare sau inteligenta ce trebuie sa le dovedeasca in cazul unor jocuri sau competitii? De ce in acest caz ei se plang mereu ca au niste eforturi de facut?

Multe jocuri practicate in zilele noastre au fost inventate cu secole in urma de catre Initiati. Majoritatea dintre ele s-au transformat cu trecerea timpului, dar acum se observa indeosebi numai aspectul exterior, sensul lor profund pierzandu-se. Aceste jocuri au fost concepute de Initiati dupa imaginea vietii, ele erau transpunerea unor probleme ce le avem toti de rezolvat zilnic; fiindca exista o lege absoluta: sub o forma sau alta, regasim aceleasi fenomene in diferitele planuri, fizic, psihic si spiritual.

si cum jocurile sunt o imagine a problemelor ce le intalnim in viata, de ce sa nu consideram aceste probleme ca niste jocuri? In loc sa va simtiti coplesiti, iritati de cea mai marunta dificultate, spuneti-va:„Iata inca o ocazie de a ma exersa, sa vedem cum voi reusi.” Studiati bine natura incercarii ce o aveti de infruntat si lansati-va niste provocari personale. De exemplu:„Nu ma voi opri inaite de a atinge tinta... Voi duce cu rabdarea aceasta povara... Voi invinge acest obstacol... Voi naviga pe aceasta mare dezlantuita si nu ma voi scufunda... Vreau sa parasesc regiunea prafului si a norilor pentru a atinge cel mai inalt varf: acolo voi respira aerul pur si voi privi mereu soarele...” Da, aceste sunt niste provocari ce vi le puteti pune din cand in cand voua insiva, asa cum fac sportivii, si veti vedea ca incercarile vietii vi se vor parea mai usor de suportat.

Intelegeti-ma deci bine: fericirea nu inseamna posibilitatea de a trai fara incercari, fara obstacole, fara suferinte. Acestea sunt niste iluzii, niste fantasmagorii! Fericirea inseamna sa fii capabil sa strabati incercarile fara a capitula si a iesi din ele mai bogat si mai puternic. Da, din izbanda asupra incercarilor va extrageti fericirea.

 

Exploatati-va bogatiile spirituale

Intreaga lume doreste pacea, libertatea, fericirea. Se poate spune chiar ca multi oameni le doresc pentru altii. Prea putini stiu insa unde sa le gaseasca si cum sa le realizeze, si astfel, cei mai multi sunt nefericiti si ii fac si pe altii nefericiti, in ciuda acestor minunate dorinte.

Exista o singura modalitate de a gasi fericirea, cea de a acorda prioritate vietii interioare in fata achizitiilor exterioare. Desigur, multi vor spune ca stiu:„Banii nu aduc fericirea.” Ei stiu ca nici bunurile materiale, nici faima nu aduc fericirea, dar se comporta ca si cum nu ar cunoaste toate acestea. Ii vedem in continuare preocupati sa se instaleze in materie. De aceea, chiar daca reusesc, nu numai ca ei nu vor fi fericiti, dar ii vor face si pe altii nefericiti.

Se face atat taraboi in jurul reusitei materiale! Atat timp cat se va acorda multa consideratie tuturor celor care au reusit financiar, social, prezentandu-i peste tot in ziare, la radio, la televiziune, vom auzi la altii, mai putin favorizati, sentimentul de a fi inferiori, de a nu fi interesanti, ceea ce antreneaza neaparat gelozia, invidia, ura.

Eu nu vreau sa afirm ca trebuie sa renuntam complet la reusita sociala, nu, eu vreau sa spun ca, daca s-ar arata oamenilor ca este mai important sa-si exploateze bogatiile lor interioare, societatea s-ar schimba in bine. Mai intai, fiindca ar exista mai multa generozitate. Cum vreti ca niste oameni care isi concentreaza toate stradaniile spre reusita lor sociala pot fi cu adevarat generosi? Ei simt ca nu poseda cu adevarat ceea ce le apartine, ca se afla la bunul plac al evenimentelor sau a relei vointe a unor oameni mai activi si mai abili ca ei; atunci, este normal ca ei sa ezite sa imparta cu altii ce le este frica sa piarda. si nu numai ca vor le imparti, dar vor face totul sa le pastreze, chiar daca vor fi siliti sa devina egoisti, necrutatori, cruzi. In timp ce, cel care a lucrat pentru a dobandi niste bogatii spirituale va fi mereu gata sa le imparta cu altii: el stie nu numai ca nu va pierde nimic, dar ca se va imbogati si mai mult ajutandu-i pe altii.

Oamenii au nevoie de modele pentru a le imita. Cand vad pe cineva distingandu-se prin capacitatile, succesele sale, ei isi doresc sa ii semene. Atentie, deci, daca superioritatea voastra consta in a avea mai multi bani, mai multa putere, mai multa glorie, nu sunteti un model bun, fiindca ii veti antrena pe oameni pe o cale in care esti mereu impins sa ii domini pe altii, sa ii umilesti, sa ii inlaturi. In timp ce, daca aratati superioritatea calitatilor voastre spirituale, bunatatea, intelepciunea, stapanirea de sine, nobletea, generozitatea, puritatea, abnegatia... nu numai ca veti simti ca va apartin cu adevarat si va permit sa faceti fata tuturor situatiilor dificile, dar ii veti ajuta si pe altii sa paseasca pe calea cea buna si sa gaseasca fericirea. Toti au nevoie de niste modele. Nu niste modele de reusita materiala, ci unele modele ce ii vor ajuta sa-si constientizeze adevaratele lor bogatii, bogatiile inimii, ale sufletului si spiritului.

 

 

OMUL

IN ORGANISMUL

COSMIC

Sa restabilim contactul cu viata universala

 

Multi oameni traiesc cu impresia ca au fost aruncati in lume ca intr-un mediu ce le este strain si chiar ostil! De ce? Pentru ca au pierdut contactul cu natura. Ei nu mai simt acea prietenie, acea bunavointa a tot ce exista din jurul lor: pietrele, plantele, animalele, soarele, stelele... Chiar cand se afla la adapost, acasa, ei sunt nelinistiti, tulburati. Ei se simt amenintati chiar si in timpul somnului. Este o impresie subiectiva, deoarece, in realitate, nimic nu ii ameninta atat de mult; in interior insa ceva s-a macinat si ei nu se mai simt ocrotiti. Trebuie sa restabileasca deci contactul cu viata universala pentru a-i intelege limbajul si a lucra in armonie cu ea.

Intreaga natura vorbeste, tot ce exista in univers poseda o maniera specifica de exprimare. Problema consta in a lucra asupra capacitatilor noastre de perceptie pentru a intelege toate manifestarile naturii si formele limbajului ei, dar si a gasi in noi insine niste mijloace de exprimare pentru a ne adresa ei sau a-i raspunde. Pentru ca natura este vie si inteligenta. Da, inteligenta, inteligenta nu este numai o caracteristica a omului. Eu stiu ca unii admit foartea greu asa ceva, dar trebuie sa o stie: pe masura ce ne schimbam parerea despre natura, ne modificam destinul. Natura este corpul Domnului. Daca ne gandim ca ea este moarta si proasta, ne micsoram viata in noi, iar daca ne gandim ca este vie si inteligenta, ca pietrele, plantele, animalele, stelele sunt vii si inteligente, introducem deopotriva viata in noi. si fiindca natura este vie si inteligenta, noi trebuie sa fim foarte atenti, respectuosi fata de ea, apropiindu-ne de ea cu un sentiment sacru.

Multi dintre voi gandesc:„Ce importanta are daca actionez fata de natura cu respect sau nu! Pentru ea nu conteaza daca ii fac bine sau rau”. In realitate, daca trebuie sa respectati natura, nu o faceti atat de mult pentru ea, ci pentru voi. Daca sunteti atenti cu pietrele, cu plantele, cu animalele si oamenii, si chiar cu obiectele inconjuratoare, vi se devolta constiinta vietii, se aprofundeaza si va imbogatiti cu toata aceasta viata ce respira si vibreaza in jurul vostru. Fara indoiala, nu v-ati gandit niciodata la asa ceva, de aceea va simtiti deseori dezorientati, nelinistiti, neimpliniti. Vreti sa iesiti din aceasta situatie? Gtnditi-va ca sunteti legati de fortele si entitatile luminoase ale naturii si ca va puteti impartasi lor. Aceasta comuniune neintrerupta zi de zi cu o multime de creaturi este adevarata viata. Veti spune:„Cum sa o facem?” Prin iubire. Nu exista alt mijloc decat iubirea. Daca iubiti natura, ea va vorbi cu voi, fiindca si voi sunteti o parte din natura.

Bineinteles, este nevoie de o intreaga pregatire pentru a atinge aceasta stare de constiinta. Dar in ziua in care veti reusi, va veti simti in lumina si pace, ocrotiti de Mama Natura care va recunoaste drept copilul ei, va indrageste, va ia in bratele sale, va da din bucuriile ei... Nu stiti nici macar de unde va vin aceste bucurii, dar sunteti fericiti, ca si cum cerul si pamantul v-ar apartine.

 

Lucrarea cu spiritele naturii

De la pamant la soare si mai departe, intreg spatiul este populat de creaturi. Cele patru elemente, pamantul, apa, aerul si focul sunt locuite. Aceste creaturi sunt mentionate in traditiile din intreaga lume. Desigur, ele nu se prezinta poate asa cum au fost descrise de fiecare religie sau cultura, dar ele exista, iar noi putem intra in legatura cu ele, determinandu-le sa participe la lucrarea noastra pentru venirea Imparatiei lui Dumnezeu.

Cand mergeti in natura, incercati sa constientizati prezenta tuturor acestor spirite ce o populeaza si care existau cu mult inainte de aparitia omului pe pamant; legati-va de ele, vorbiti-le, incantati-va in fata frumusetii lucrarii pe care o infaptuiesc in lacuri, rauri, paduri, munti, nori etc... Atunci, ele vor fi fericite, se vor imprieteni cu voi si va vor oferi niste cadouri: vitalitatea, bucuria, inspiratia... Puteti merge si mai departe. Cereti acestei multimi de spirite existente si care contribuie prin activitatea lor la viata naturii sa ajute pe toti cei care lucreaza pentru iubire, lumina si pace: pentru venirea Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant.

Chiar cand mergeti la malul marii, sa stiti ca acolo mai exista si alte lucruri de facut decat sa va intindeti ore in sir pe nisip, lasandu-va gandul sa zboare. Adresati-va spiritelor apei si spuneti-le:„si voi puteti face ceva pentru binele omenirii: incercati sa ii influentati pe toti care vin sa se scalde si pe toti care calatoresc cu vaporul, inspirati-le dorinta de a se ameliora. Voi aveti niste puteri si, daca insistati, ei va vor asculta in final. Haideti, la treaba!”

Spiritelor naturii le place sa li se dea de lucru, dar ele nu se preocupa niciodata de scopul bun sau rau, benefic sau malefic, al acelei lucrari. Oricine ar fi cel care le da o sarcina, ele o executa, se supun pe deplin vointei superioare care a reusit sa le domine. De aceea multi magicieni si vrajitori le folosesc pentru niste activitati ingrozitoare: spiritele naturii asculta pentru ca asa sunt ele facute, ele nu au nici o constiinta morala, ele implinesc la fel binele si raul. stiind aceasta, oamenii trebuie sa fie vigilenti si sa invete sa le directioneze numai in vederea unei lucrari divine.

Va inchipuiti ca numai niste oameni ii pot ajuta pe alti oameni, putandu-i ajuta printr-o actiune politica, economica, sociala. Nu, in acest organism viu si constient care este natura si caruia ii apartinem, o multime de entitati sunt pregatite sa contribuie la evolutia omenirii. Pamantul, apa, aerul si focul, cele patru elemente au jurat in fata Divinitatii sa ii ajute pe toti care lucreaza sa devina niste creaturi ale pacii, armoniei si frumusetii.

De acum inainte, oriunde v-ati plimba in natura, ganditi-va sa va adresati tuturor fiintelor care locuiesc in grote, in arbori, in rauri, in lacuri, si chiar in soare si stele: cereti-le sa participe la venirea Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant. Intr-o buna zi, miliarde de spirite vor incepe sa lucreze asupra inimilor si a creierelor oamenilor, iar Cerul va recunoaste in voi un ziditor al noii vieti, un izvor, un fiu al Domnului.

 

Un salut adresat creatiei

Mainile noastre sunt ca niste antene ce au posibilitatea sa capteze niste curenti de forte, dar si a-i proiecta. Unii vor spune:„Dar asa ceva este ingrozitor, este magie!” Da, este magie. Tot ceea ce facem este magie. Magii sunt cei care stiu sa-si foloseasca mainile pentru a primi niste forte sau a le proiecta, pentru a le retine sau a le orienta, pentru a le amplifica sau a le micsora. Nu trebuie sa ne inspaimantam, deoarece Creatorul ne-a inzestrat mainile cu anumite puteri.

Daca am sti sa observam, am recunoaste in anumite gesturi ale vietii zilnice o urma a acestei stiinte milenare referitoare la mainile si puterile lor. In toate tarile, oare ce fac oamenii cand se intalnesc sau se despart? Ei ridica bratul pentru a saluta sau isi strang mana. Mana foloseste deci ca mijloc de emisie si de receptie intre oameni. De aceea trebuie sa fim atenti in mod special in privinta celor transmise prin intermediul mainii. Daca trebuie sa ne salutam, este pentru a ne face bine, a ne oferi mutual ceva bun. Este inutil sa ne salutam sau ne strangem mana in mod mecanic, fiind neglijenti, distanti, inchisi. Pentru cel care are constiinta treaza, acesta este un gest extrem de semnificativ si operant prin care el poate incuraja, consola, insufleti creaturile, oferindu-le multa iubire. Salutul trebuie sa devina o adevarata comunicare de idei, sa fie puternic, armonios, viu.

Mana nu constituie numai un mijloc de a intra in legatura cu oamenii, ea este deopotriva o modalitate de a intra in contact cu natura. Cand deschideti dimineata fereastra sau usa, obisnuiti-va sa salutati intreaga natura, copacii, cerul, soarele, ridicati mana sau cel putin mana voastra eterica si spuneti„buna dimineata” intregii creatii. Vetii intreba:„Oare este folositor? Ne ajuta la ceva?” Da, este important sa incepeti ziua printr-un gest primordial: sa va legati de izvorul vietii. Ca raspuns la salutul vostru, intreaga natura vi se va deschide, ea va va trimite niste forte pentru intreaga zi.

Este timpul sa intelegeti ca aveti o lucrare de infaptuit cu ajutorul gandului vostru, cu iubirea voastra, pentru ca natura sa vi se deschida. Incercati: cand va apropiati de un lac, de o padure, de un munte, opriti-va o clipa si trimiteti-le un semn cu mana. Veti simti in interior ceva echilibrandu-se, armonizandu-se, si multe neguri vi se vor risipi, pur si simplu fiindca v-ati hotarat sa salutati natura vie si creaturile care o locuiesc. Atingeti numai cu iubire o piatra, ea nu va mai ramane la fel, ea va va accepta, va vibra la unison cu voi, va va iubi deopotriva.

Bineinteles! Totul este viu pe pamant, si depinde de voi sa stiti cum sa lucrati pentru ca aceasta viata sa ajunga la voi. In ziua in care veti fi in stare sa intretineti o legatura constienta cu intreaga creatie, veti simti cum adevarata viata va patrunde in voi.

 

 

SA BEM ELIXIRUL

VIEtII VEsNICE

 

 

Nutritia

Vegetarismul

 

Problema regimurilor alimentare merita desigur sa fie luata in consideratie, fiindca este necesar sa ne alegem felul de hrana. Exista din ce in ce mai multe carti ce trateaza acest subiect, dar pe mine ma intereseaza mai mult felul in care trebuie sa ne hranim. De aceea eu nu va voi vorbi despre dietetica. Va voi spune numai ca eu recomand vegetarismul si o alimentatie sanatoasa: sa evitati alcoolul, produsele tratate chimic si orice fel de excese. De la un timp, medicii occidentali isi exprima nelinistea constatand ca oamenii comsuma prea mult zahar, prea multa sare, prea multe grasimi. Trebuie sa fiti prudenti, cumpatati, atata tot. Iata de ce eu nu ii aprob nici pe cei care pretind ca ar trebui sa ne hranim numai cu produse cereale sau numai cu fructe, numai cu legume crude, sa nu bem niciodata un strop de vin, de ceai sau de cafea. Nu, este prea exagerat.

Sa revenim acum la problema vegetarismului. Omul din zilele noastre, indeosebi cel occidental, ar avea posibilitatea sa se hraneasca fara sa masacreze o multime de animale nevinovate. Cresterea animalelor pentru a te hrani cu ele constituie nu numai o dovada de cruzime, dar si un rau facut tie insuti.

Diferenta dintre hrana bazata pe carne si cea vegetariana consta in cantitatea de raze de soare continuta de fiecare. Fructele si legumele sunt atat de impregnate de lumina solara incat putem spune ca sunt o condensare a luminii. Atunci cand mancam un fruct sau o leguma, absorbim in mod indirect lumina solara si aceasta lumina lasa foarte putine resturi in noi. Carnea este insa mult mai saraca in lumina solara, de aceea ea putrezeste repede; or, ceea ce putrezeste repede nu este bun pentru sanatate. Multi medici recunosc acum binefacerile vegetarismului.

Nocivitatea carnii mai are insa o cauza. Animalele simt pericolul atunci cand sunt duse la abator, le este frica, ele innebunesc. Aceasta frica produce o dereglare in functionarea glandelor lor, iar ele secreta atunci o otrava pe care omul o absoarbe prin hrana.

In sfarsit, trebuie sa stiti ca animalele au un suflet, desi nu este asemanator celui omenesc, acest suflet exista, si cel care a mancat carnea unui animal lasa ca sufletul acestuia sa patrunda in el; fiindca impreuna cu carnea, el absoarbe deopotriva si sangele, iar sangele este vehiculul sufletului, acest lucru trebuie sa il cunoasteti. Or, sufletul unui animal, oricat de dragut, de bland ar fi acesta, ramane un suflet animal, adica un suflet inferior sufletului uman. Veti spune ca exista oameni mai rai decat cele mai feroce animale. Ah, o stiu foarte bine, dar este o alta problema: in masura in care o entitate a coborat in corpul unui om, ea a primit un suflet uman si apartine unui regn al evolutiei. In acest caz, eu va explic numai ca, daca mancati carne, prezenta sufletului animal in voi se manifesta ca o vointa orientata impotriva vointei voastre, opunandu-se deci evolutiei voastre. In ceea ce priveste pestele, este ceva complet diferit, iar vegetarienii sunt sfatuiti sa consume peste.

Vegetarismul si hrana cea mai sanatoasa si de cea mai buna calitate nu ii vor impiedica insa niciodata pe oameni sa devina rai, viciosi, dorind sa distruga intreaga lume. Hrana nu este decat un mijloc. Viata psihica are insa cea mai mare valoare; faptul ca ne hranim cu un anumit aliment are o insemnatate secundara. Numai cel care s-a decis sa infaptuiasca o lucrare cu sine insusi poate gasi in hrana elementele ce vor contribui sa ii alimenteze fiinta cu adevarata viata.

 

Nutritia considerata ca o yoga

 

Multi oameni se plang de ritmurile trepidante ale vietii, de aerul poluat, de hrana contaminata cu produse toxice! Este adevarat, ei au aceasta motivatie. Trebuie sa constate totusi ca multe anomalii provin din felul in care se hranesc, de conditiile in care o fac. Aici sunt multe lucruri de indreptat. O buna nutritie nu depinde numai de calitatea alimentelor: felul in care luam in considerare hrana, starea interioara in care mancam, sunt esentiale. De aceea, eu v-am spus deseori ca nutritia trebuie sa fie considerata ca o yoga.

Hrana presupune introducerea in organism a unor materiale ce vor patrunde nu numai in constructia corpului nostru fizic, dar si in cea a corpurilor noastre subtile. Acest act repetat zilnic, de mai multe ori pe zi, este neaparat necesar sa fie implinit intr-o stare de pace si armonie, mancand in liniste: nu numai ca nu trebuie sa vorbim, dar sa fim deopotriva atenti sa nu facem nici zgomot cu tacamurile.

A nu face zgomot si a tacea nu este insa de ajuns, chiar tacand putem manca in aceeasi atitudine interioara si daca am vorbi: suntem coplesiti de niste griji, de niste invidii, si astfel nu infaptuim o lucrare reusita asupra noastra insine. Linistea este o conditie ce pregateste terenul pentru o lucrare interioara, meditatia asupra bunatatii infinite a Domnului care a pus atatea binefaceri in hrana.

Hrana inseamna niste forte, niste materiale ce nu vin neaparat din pamant, ci din soare si intreg universul. Ele ajung la noi pline de viata cosmica si este important sa le primim constientizand ca vor forma substanta corpurilor noastre fizic si psihice. Trebuie sa fim deci foarte vigilenti, astfel ca aceasta hrana impregnata cu viata universala sa se impregneze si de cuvintele, sentimentele noastre. Cel care se hraneste intr-o stare de nervozitate, nutrind tot felul de ganduri obscure impotriva unora sau altora, nu stie ca este pe cale sa impregneze alimentele cu niste particule otravite si ca, absorbindu-le, el se otraveste deopotriva.

Da, o masa poate fi considerata ca un exercitiu de yoga. Trebuie sa fim constienti, treji, respectuosi, plini de iubire si recunostinta fata de hrana. In acea clipa, intreg organismul este pregatit sa o primeasca intr-o astfel de maniera incat ea insasi, la randul ei, se deschide si ne ofera energiile sale cele mai subtile, aceste raze de soare a caror condensare este.

Luand alimentele in maini, atingandu-le, ganditi-va sa le impregnati cu iubirea voastra, vorbiti-le in sinea voastra, spuneti-le:„Eu va iubesc, va apreciez pe voi, purtatoare ale vietii Domnului, eu cunosc bogatia ce o posedati. Am o intreaga familie de hranit: milioane si milioane de locuitori exista in mine, celulele mele. Fiti, deci, amabile, oferiti-le aceasta viata.” Astfel, daca va obisnuiti sa vorbiti in liniste hranei, ea se va transforma in forte, in lumina, fiindca ati stiut sa va impartasiti diin chintesenta Domnului.

Pentru a primi toate binefacerile hranei, trebuie sa cautam sa extragem din ea elementele luminii si vesniciei, si tocmai in acest caz gandul are un rol de jucat. Astfel, o raza foarte puternica reuseste sa patrunda pana in inima materiei pentru a elibera energiile cele mai subtile, trimitandu-le in toate centrele din noi ce le vor distribui mai departe in organism. Numai vibratiile intense ale luminii se opun proceselor bolii si ale mortii, descompunerii, fermentatiei, dezagregarii. Cand lumina va birui in noi, vom deveni nemuritori. De aceea este atat de important ca, prin intermediul hranei, sa invatam sa mancam si sa bem lumina, avand acea convingere absoluta ca primim viata divina.

 

Regulile nutritiei

aplicate vietii psihice

 

Inima si intelectul pot fi comparate cu niste organe pe care omul le alimenteaza neincetat, asa cum isi alimenteaza si corpul fizic. In functie de calitatea sentimentelor si a gandurilor sale, el isi intareste sau isi slabeste aceste organe. Pentru a intelege corect aceasta virtute numita puritate, se pot folosi aceleasi criterii ca in cazul nutritiei. Exista aceleasi corespondente, acelasi legi.

Cel care mananca si bea fara discernamant, fara masura, isi introduce in organism niste elemente ce pot provoca indigestia, greata, colicile, arsurile de stomac sau chiar otravirea. La fel, cel care nu se preocupa de calitatea sentimentelor, a gandurilor si a dorintelor din care se hraneste, se expune acelorasi neplaceri. Contrar a ceea ce multi cred, inteleptii care acorda o importanta deosebita puritatii nu sunt niste puritani fanatici: ei au constatat numai ca, indifent sub ce forma, impuritatile au produs in ei niste necazuri. Iar daca stiti sa va observati, veti ajunge la aceleasi concluzii.

Cand simtiti o indispozitie psihica, inseamna ca ati absorbit niste elemente impure, iar prin cuvantul„impure” trebuie sa intelegeti ceva de neasimilat de organism. Impuritatile sunt niste substante nocive fiindca nu pot fi asimilate, digerate, si prezenta lor in organismul psihic provoaca anumite perturbatii.

Dupa cum stiti, nu este de ajuns ca produsele sa fie comestibile pentru a fi consumate fara unele masuri de siguranta prealabile. In cele mai multe cazuri, ele trebuie sa fie spalate; legumele, fructele sunt curatate de samburi, coaja sau pielita, iar la branza se inlatura crusta; la pestii se elimina sira spinarii, sunt cojiti, apoi curatati de oase pentru a putea fi mancati. Ganditi-va, nu exista aproape nici un aliment sa fie consumat asa cum poate fi gasit. Chiar daca ne luam toate masurile de prevedere, o hrana nu va fi niciodata perfect pura. Cum reactioneaza atunci organismul?

La fel cum la granitele tuturor tarilor exista niste vamesi care controleaza masinile si bagajele pentru a vedea daca unii calatori introduc anumite produse sau obiecte interzise, tot asa exista o specie de vamesi si in fiinta umana care controleaza hrana si elimina tot ceea ce nu intra in constitutia organismului. Ei fac o selectie. Or, omul impiedica lucrarea acestor vamesi, a entitatilor insarcinate sa implineasca aceasta lucrare, prin neglijenta, inconstienta, reaua sa vointa, si atunci ele permit trecerea unor elemente nocive ce incep sa i se acumuleze in fiinta; pentru a vorbi intr-un limbaj stiintific, putem spune ca el isi slabeste„sistemul imunitar”.

Ei bine, si sentimentele si gandurile constituie un fel de hrana, ele putand fi mai mult sau mai putin asimilate si digerate, in functie de gradul lor de puritate. De aceea, aceasta alegere ce o facem pentru hrana noastra fizica, trebuie sa o facem si pentru hrana noastra psihica pentru a elimina din ea elementele indigeste. Omul se hraneste cu paine, cu frcute, cu legume, cu peste, carne etc. Ei bine, in domeniul gandurilor si al sentimentelor exxista aceeasi varietat si calitate a hranei, de la fructele abia curatate din pom pana la vanatul pregatit la cuptor!

Inainte de a le accepta, studiati deci cu atentie fiecare gand, fiercare sentiment, fiecare dorinta ce va apar. Intrebati-va de unde vin si ce va aduc. Daca simtiti ca ele contin unele elemente indoielnice, incercati sa le eliminati. Ah, da, eu stiu ca este dificil si se observa foarte rar aceasta preocupare la oameni. Ei inghit orice gand, orice sentiment, se desfata cu el, fara sa se intrebe ce rezultate vor produce. Tocmai in acest caz trebuie sa invete sa discearna aceste diferente, pentru ca ei isi construiesc corpul lor psihic cu aceste materiale.

Veti intreba:„Cum sa ne alegem insa gandurile si sentimentele? Cum sa stim daca ele sunt pure sau impure?” Este foarte usor. Gandurile si sentimentele personale, egoiste, nu pot fi pure. Toate sentimentele si gandurile ce ne ating numai interesul fara a aduce ceva folositor si bun pentru ceilalti sunt impure. Este usor deci sa le clasificam: lacomia, gelozia, furia, senzualitatea, gustul puterii etc aduc niste impuritati. In timp ce gandurile si sentimentele ce ne imping sa facem numai ceva bun si folositor pentru ceilalti: generozitatea, rabdarea, abnegatia, dreptatea, bunatatea, sacrificiul etc sunt pure.

Iata, de acum incolo aveti un criteriu ce este foarte simplu. Evident, nu fiindca acest criteriu este simplu inseamna ca puritatea este atat de usor de obtinut. Trebuie insa sa incepeti cel putin prin a intelege in ce consta ea; apoi o veti iubi, o veti dori, cu intreaga voastra fiinta; in sfarsit, incercati sa o realizati, fiindca aceasta lucrare asupra puritatii va va aduce elixirul vietii nemuritoare.

 

Cuvantul–„Nu ceea ce intra in gura spurca pe om...”

 

Lucrarea asupra puritatii inseamna sa fiti atenti la tot ce lasati sa patrunda in fiinta voastra: hrana, bauturile, aerul pentru organismul fizic, dar si gandurile si sentimentele pentru organismul psihic.

Exista in acelasi timp ceva ce iese din gura omului si care, in functie de natura sa, il poate face pur sau impur, iar acest lucru este cuvantul. De aceea Iisus spunea:„Nu ceea ce intra in gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om.” Iar mai departe el explica:„Nu intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara? Iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om. Caci din inima ies: ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule.”

Cuvantul nu este decat un suflu, dar in masura in care poseda puterea de a proiecta in afara tot ceea ce omul poarta in forul sau interior, el ii ofera o consistenta, o realitate. Pentru a minimiza rautatea unor anumite cuvinte, se spune adesea ca ele sunt niste„vorbe in vant”. Daca oamenii ar fi clarvazatori, ei ar vedea ca in povesti cum ies din gura semenilor lor niste broaste raioase, niste serpi, niste scorpioni. Da, ca in povesti, niste perle si pietre pretioase ies din gura acelora care exprima frumusetile inimii si sufletului lor, iar niste broaste raioase, niste serpi, niste scorpioni ies din gura oamenilor rai. Atunci, cum sa nu se murdareasca ei cu balele si veninul acestor aparitii?

Din punct de vedere material, omul este limitat in planul realizarii. El ar dori sa faca multe, dar nu poate! Cuvantul este o arma teribila fiindca, in mod constient sau inconstient, el il foloseste pentru a obtine niste rezultate ce i-ar fi imposibil de dobandit in alte conditii. Nu este atat de usor sa ruinezi pe cineva, sa ii distrugi cariera, sa ii elimini sau sa ii distrugi famillia; admistnd chiar ca s-ar putea, risti sa fii inchis si condamnat. Dar poti arunca cu usurinta unele cuvinte la dreapta si la stanga... Atatea tragedii au avut drept cauza cateva cuvinte, rostite sau scrise, ce au fost aruncate in mod constient intr-un moment in care se stia ca vor produce cele mai mari daune. Iar in zilele noastre posibilitatile de a actiona prin cuvant sunt nenumarate, la telefon, prin presa, la radio, la televiziune etc.


Numarul de pagini: 31+31+31+31+31=155
Formatul in cm. (l x L): 11 x 21
A aparut in: 2013-03

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de aceiași autori

Cărți noi - Ezoteric

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 4.525 sec