De ce este atat de dificil sa fim fericiti? - Jacques Salome

De ce este atat de dificil sa fim fericiti? - Jacques Salome
-10%
Editura:
Anul publicării: 2011
22,50 lei
25,00 lei (-10%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

 "Fericirea, trebuie sa ne reamintim acest lucru, este ca o lumina in cel mai intunecat colt al fiintei noastre. Flacara mica si fidela, rabdatoare si neschimbata, pe care este bine sa o insufletim in fiecare zi, sa o adapostim de furtuna, sa o aparam de urgiile supararilor sau de ploaia disperarii. O luminita pe care fiecare dintre noi avem datoria sa o protejam fata de reavointa, de gandurile negative, de otrava resentimentelor, de obiceiurile stricte. Fericirea este o cucerire permanenta asupra lasitatii, a descurajarii sau a blocajelor. Fericirea este ca o mica flacara stralucitoare, curajoasa, pretioasa, magica si misterioasa, existand in inima fiecaruia." (Jacques Salome)


Cuprins :

Fericirea! Ah! Fericirea... 5
Sa ne acordam uneori timpul de a trai din plin... 9
O intalnire cu fericirea... 13
Cum sa intampinam imprevizibilul... 17
in cautarea originilor noastre... 22
Nasterea unei vieti... 27
A construi sau a regasi respectul de sine... 45
Cum sa ne hranim viata... 51
Micile fericiri... 56
Criza constiintelor si cautarea constientizarii... 60
Responsabilitate si angajare... 64
La scoala fericirii... 76
Despre cultura eului... 83
Mentinerea vietii din existenta noastra, cat mai mult posibil... 86
De la intimitatea personala la intimitatea impartasita... 91
Departe-aproape... 94
increderea in sine... 97
As da un pachet de incredere, folosita gresit, pe un dram de bun simt... 101
A avea incredere in ceilalti presupune a avea incredere in tine insuti... 106
Caile vietii si alte carari insufletite pentru a gasi increderea... 109
Putem sa ne auzim corpul cantand... 120
A avea o existenta mai buna este ceva ce se poate invata... 123
Cateva cuvinte despre normalitatea obisnuita... 133
Da, inca mai am cateva certitudini... 138
Aspiratia legitima spre fericire... 144
Placerea de a fi... 148
Starea de bine, o provocare permanenta... 151
Pasaport pentru o existenta mai buna... 158
Spre un viitor mai uman... 163
Vei inlatura nedreptatea... 167
Cautarea fericirii... o utopie necesara vietii... 174
Marturia unui idealist... 192
Fericirea este cuprinsa in intelepciune?... 198

Fragment:


  Nasterea in paternitate

- Am conceput primul copil, o fetita, la varsta de douazeci si trei de ani. Dar nu am devenit tata decat mult mai tarziu. Fiica mea a fost cea care m-a transformat in tatic, apoi in tata.

- Avea sase luni si, pentru a o duce la dadaca ea, mergeam pe jos, in fiecare dimineata si seara, trei kilometri prin padure. O tineam la piept intr-un soi de rucsac pe care il facusem pentru ea si, pe tot parcursul drumului ea gangurea tot timpul, imi vorbea mai ales cu ochii, cu gesturile ei noi in fiecare zi, imi capta atentia si ma invita sa comunicam.

- M-a invatat sa ascult, sa dau, sa primesc si sa spun nu, pe scurt, sa ma definesc. Mi-a deschis ochii sa invat abecedarul comunicarii. Datorita ei am descoperit schimbul si impartasirea, comunicarea cu un copil si apoi, cu ceilalti copii ai mei, am aprofundat ceea ce astazi numesc o relatie intima reciproca.

- Nasterea in dreptul la propriul tau cuvant
- Uneori este nevoie sa parcurgi un drum lung de incercari si de afirmari pentru a ajunge sa-ti castigi dreptul la propriul tau cuvant. Cu totii am fost deposedati de acest drept chiar de catre cei care ar fi trebuit sa ni-1 confere: parintii nostri. Vorbind despre noi, dictandu-ne care sunt adevaratele noastre nevoi, ce sentimente ar trebui sa incercam, ce comportamente sa avem sau sa nu avem, ne-au deposedat, fara sa stie uneori, de...

Micile fericiri


- Unele bucurii sunt foarte mici, uneori chiar minuscule incat daca nu esti atent se pot pierde pentru totdeauna. Descopar, usor emotionat, ca sunt foarte pretioase si as spune chiar indispensabile pentru echilibrul vietii mele.

- Perlele de roua care zabovesc pe geamul camerei mele si stralucesc ca niste diamante in primele raze ale diminetii, imi dau de stire in dimineata aceasta, ca primavara se apropie.

- Mica bucurie pe care mi-o da buchetelul de violete ce creste la marginea drumului, acoperit de frunzele atinse de ultimul ger. Si toate plantele, care desi nu au fost protejate in timpul iernii, se ridica, ca o promisiune de flori oferite anticiparii mele nerabdatoare.

- Mica bucurie a primului tril de pasare auzit in noaptea rece si intunecata. E de abia ora patru si jumatate dimineata si, in linistea satului adormit, se aude un cantec de departe. imi aduc aminte de o balada din copilaria mea. Mama spunea ca se intorsese privighetoarea, de fiecare data cand auzea primele acorduri din trilul pasarii ei preferate si scanda fara nicio greseala: "dreptatea celui mai puternic este intotdeauna mai buna!" in dimineata aceasta am numarat masura cu degetele, doisprezece! e chiar privighetoarea! Si m-a cuprins un suras de placere, fericirea de a-mi regasi credintele din copilarie, cand fiecare certitudine imi era intarita de o afirmatie a mamei, enuntata ca o evidenta eterna.

Departe-aproape


- Astazi, in cateva secunde, putem comunica (cu conditia de a avea instrumentele si libertatea de a alege) cu persoane care traiesc foarte departe de noi. Dar suntem mai dezarmati atunci cand comunicam cu cu cei apropiati, cei care sunt aici, foarte aproape, in viata noastra.

- Putem vorbi in cateva secunde cu cineva care se afla la cincisprezece mii de kilometri distanta si, uneori avem nevoie de sase luni pentru a vorbi cu vecinul nostru de palier, care ia acelasi lift ca si noi. Cei apropiati sunt, cel mai adesea, necunoscuti perfecti, carora le recunoastem silueta, masina sau zgomotul pe care il fac cand se intorc acasa la doua dimineata.

- Si pentru toti cei apropiati: partener, copii, familie, foarte des comunicam putin, pentru a ne organiza viata de zi cu zi, pentru a avea o coabitare silentioasa, in jurul ideea de in loc de .

- Poate ma opresc prea mult pentru a descrie aici o imagine prea pesimista, in care multi nu vor vrea sa se recunoasca si multi imi vor scrie pentru a-mi spune ca, din contra, ei au o viata conjugala, de familie, sau relatii cu prietenii, in care isi acorda timp important pentru a pune in comun, intr-o comunicare intima vie si calduroasa.

- Nu suntem egali in fata nedreptatii, in functie de tara in care ne-am nascut, de epoca in care traim, de originile noastre, de mediul social, de varsta sau de religie. Nu avem acelasi capital de pornire pentru a avea acces la fericire sau pentru a indrazbi sa fim fericiti.

- Mai exista de asemenea cei care sunt cauza nedreptatilor. Precum dictatorii, finantatorii razboaielor, cei care conduc razboaie... sau cei care ar trebui sa faca dreptate si care intr-o zi vor da socoteala de actele lor, in urma judecatii tarii lor sau vor fi adusi in fata Tribunalului international.

- Dar, cel mai desea, cel care provoaca, care intretine o nedreptate, nu are sentimentul ca este nedrept, ci doar isi face datoria, isi indeplineste functia. Poate avea numeroare justificari pentru actele lui. Uneori e vorba chiar de convingeri, credinte, care ii confirma actele, in sinea lui.

- Nedreptatile cele mai ingrozitoare sunt cele care ne sunt impuse cu cea mai oarba sinceritate. Nu vreau sa vorbesc despre cei care cultiva victi-mizarea si care, prin acest lucru vor starni o serie de nedreptati in viata lor.

- Vreau sa vorbeasc despre toti cei care se gasesc prinsi intr-un raport de forte care ii zdrobeste, ii depersonalizeaza, ii blocheaza.

- Lista ar fi prea lunga si mereu incompleta, atat este de variata creatiovitate oamenilor de acrea situatii nedrepte.

- Nedreptatea care apare peste tot in lume se pare ca ridica mai multe valuri de indignare si de denuntare decat adevarate actiuni din partea celor care detin puterea de decizie pentru a o face sa dispara.

- In schimb, daca celalalt (persoana importanta din viata noastra) ne-a propus in trecut (oricare ar fi fost iubirea lui pentru noi) o relatie valorizanta, ne vom construi plecand de la o baza de iubire de sine (diferita de iubirea narcisista), formata din respect si incredere in sine.

- Daca ne iubim pe noi insine nu vom fi atat de marcati de lipsa, de nevoie sau de exigenta de a fi iubiti. Vom fi mai deschisi fata de dragoste, in daruirea dragostei. in termeni relationali, vom avea posibilitatea de a fi mai putin posesivi, de a cere mai putin si de a oferi mai mult. Vom fi mai deschisi, mai disponibili fata de reciprocitate.

- Pot sa spun ca de abia spre varsta de treizeci de ani am inceput sa ma iubesc si sa am incredere in resursele mele?

- Am fost intrebat adeseori:

- Prin calitatea unei relatii vii, pline de energie si de respect, care raspunde nevoilor profunde ale unei persoane, se va naste si se va forma iubirea de sine.

- Am reperat cinci nevoi fundamentale, care stau la baza unei relatii sanatoase cu lumea. Aceste nevoi sunt in relatie directa cu resursele pe care le avem cu totii:

- Nevoia de a vorbi despre sine, prin propriile cuvinte, care nu vor fi imprumutate de la altcineva.

- Nevoia de a fi ascultat, adica primit, amplificat prin ascultarea celuilalt.

Nr. de pagini: 208
Anul aparitiei: 2011

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.320 sec