De partea intunecata a Soarelui lung. Citeste online un fragment

De partea intunecata a Soarelui lung. Citeste online un fragment
Autor:
Editura:
Anul publicării: 2008
Pagini: 283
33,00 lei
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

De partea intunecata a Soarelui lung. Citeste online un fragment - Editura Alexandria.

Gene Wolfe este cel mai inteligent, cel mai subtil, cel mai periculos scriitor in viata (Neil Gaiman)

Soarele Lung este o serie uluitoare, formata din patru volume (De partea întunecata a Soarelui Lung, Lacul Soarelui Lung, Caldé al Soarelui Lung si Exodul din Soarele Lung), dezvaluind calatoria unei nave stelare, lansata cu multe milenii in urma de pe planeta Urth, o nava pierduta in spatiu, ai carei pasageri au uitat de unde au plecat si incotro se indreapta.

Nava stelara este un cilindru urias care adaposteste o lume interioara, ca un continent pe suprafata interioara a unei cutii de conserve. Acest târâm tubular este împartit politic în orase-stat izolate, fiecare având un zeu sau zeita ocrotitoare dintr-un panteon pagân.

Eroul cartii, preotul Silk, supus unui zeu cu totul diferit, Intrusul, descopera ca trebuie sa colaboreze cu infractori pentru a-si salva biserica din cartier. El se transforma in detectiv, un dedectiv asemanator parintelui Brown din lucrarea Father Brown in Space (Parintele Brown în spatiu), a lui G. K. Chesterton.

Sa fim bine intelesi: Silk nu este un preot crestin. El slujeste în numele unui panteon imperial tehno-politeist, folosind ecrane TV pentru a se adresa credinciosilor si citind in maruntaiele animalelor sacrificate mesajele zeilor.

Recomandare: Michael Andre-Driussi (Autorul renumitului Lexicon Urthus, o enciclopedie a lumii Soarelui Nou)

Citesc opera lui Gene Wolfe timp de aproape treizeci de ani, si totusi va invidiez. Sunteti pe cale sa cititi o carte minunata pentru prima data. Are intriga si bataliile din Operatiunea ARES, ceva din ambiguitatea din Pace si misterul din Diavolul într-o padure, toate turnate într-o lume tehno-clasica imaginara de validitate istorica. Daca va va placea destul ca sa o cititi si a doua oara, veti descoperi ca rasplateste recitirea.

Asa ca va urez lectura placuta si, daca va hotarâti sa va alaturati comunitatii internationale a fanilor lui Wolfe, noi va asteptam cu bratele deschise (si cu o multime de teorii revoltatoare).

Despre autor: Gene Wolfe
Înscaunat în 2007 în Hall of Fame a Muzeului de Science Fiction, Gene Wolfe este un maestru recunoscut al Science Fiction-ului si Fantasy-ului, renumit pentru fuziunea unor elemente literare si specifice genului în lucrarile sale. Cele douazeci si cinci de romane de pâna în acest moment i-au adus premii si aplauze din toata lumea: doua premii World Fantasy, un Nebula, un premiu British Science Fiction, un premiu British Fantasy, doua premii Locus, doua premii SF Chronicle, un premiu John W. Campbell si un premiu Apollo.

Fragment: De partea intunecata a Soarelui lung

Silk se ridica în picioare încercând sa nu faca zgomot si se deplasa cu pasi mici pe lânga perete, cu toporul în mâna dreapta, iar cu degetele de la stânga pipaind ceea ce putea fi lambriuri crapate.

Nimerise într-un colt, gol ca si restul încaperii. Facu un pas, apoi înca unul. Daca existau tablouri sau chiar mobila nu daduse pâna acum peste ele.

Înca un pas, aduse piciorul drept lânga cel stâng acum. Oprindu-se sa asculte, îsi auzi numai propria respiratie suieratoare si sunetele orchestrei care cânta undeva mai departe.

Îsi simti gura uscata si genunchii gata sa-i cedeze; fu nevoit sa se opreasca de doua ori ca sa se propteasca de perete cu mâinile tremurânde. Îsi repeta ca se afla în vila lui Blood si ca nu fusese atât de greu sa patrunda în ea precum crezuse. Sarcina urmatoare era mai dificila: trebuia sa-l localizeze pe Blood fara sa fie descoperit si sa vorbeasca cu el un timp într-un loc în care sa nu fie întrerupti. Dar acum recunoscu ca acest lucru s-ar putea dovedi imposibil.

Înca un colt.

Structura verticala era cu siguranta cadrul unei usi; dreptunghiul palid al geamului pe care-l deschisese era în partea opusa a camerei. Pipai cu mâna dupa zavor. Îl gasi si-l împinse în jos; se misca usor, cu un pacanit slab, dar usa nu se deschise.

— Ai fost rau?

Ridica brusc toporul, gata sa loveasca mortal pe oricine l-ar fi atacat pe întuneric, sa omoare, îsi spuse în clipa urmatoare, fiinta nevinovata care dormea în camera în care el patrunse cu forta.

— Ai fost?

Întrebarea rasuna parca de nicaieri. Nu-si dadu seama daca venea de foarte aproape de el sau se furisase prin geamul deschis.

— Da.

Silaba îi suna ascutita si speriata, aproape tremurata. Se forta sa taca si sa-si dreaga vocea.

— Ma tem ca am fost rau de mai multe ori. Îmi pare rau.

— Esti un baiat. Mi-am dat seama.

Silk încuviinta din cap sobru.

— Am fost cândva, nu cu mult timp în urma. Fara îndoiala ca Maytera R... Fara îndoiala ca unii din prietenii mai îti pot spune, pe buna dreptate ca am ramas un baiat în mai multe privinte.

Ochii lui Silk se obisnuiau cu întunericul din camera, astfel ca, lumina cerului care dansa pe acoperisul conservatorului si pe terenul din jur, desi alterna cu umbrele norilor sparti, le facea sa para luminate de soare. Lumina care patrundea prin geamul deschis cadea pe dreptunghiul de podea pe care îngenunchease si dezvaluia încaperea murdara. Cu toate acestea, nu reusi sa-l localizeze pe vorbitor.

— Ai de gând sa ma lovesti cu obiectul acela?

Era vocea unei femei tinere, fara îndoiala. Silk se întreba din nou daca era prezenta acolo cu adevarat.

— Nu, --- îi raspunse el cât de ferm putu. Lasa toporul jos. --- N-o sa-ti fac nici un rau, îti jur.

Blood facea afaceri cu femei, îi spusese Auk; acum îsi dadu seama ce anume presupuneau afacerile lui.

— Esti tinuta aici împotriva vointei tale?

— Pot sa plec când vreau. Calatoresc. De obicei nici nu sunt aici.

— Înteleg, --- spuse Silk, desi nu întelegea nimic. Împinse din nou zavorul. Se misca la fel de usor ca prima data, iar usa ramase tot închisa.

— Uneori merg foarte departe. Zbor pe geam si nu ma vede nimeni.

— Nu te vad.

— ?tiu.

— Dar din când în când tot trebuie sa iesi pe usa asta, nu?

— Nu.

Raspunsul ei negativ direct îi dadu impresia ca statea exact lânga el, cu buzele lânga urechea lui. Întinse mâna s-o atinga, dar pipai aerul.

— Unde esti? Spui ca ma vezi. As vrea sa te vad si eu.

— Trebuie sa ma întorc înauntru.

— Pe fereastra?


[-------- Fragment 2 -------]

Era cel mai frumos chip pe care-l vazuse Silk vreodata. Plutea în spatele ecranului din sellaria lui Orchid, deasupra unui bust creionat vag. Zâmbetul deveni în acelasi timp nevinovat, ispititor si senzual, cele trei calitati îmbinându-se pentru a da nastere alteia noi, necunoscute si imposibil de cunoscut, dezirabile si terifiante.

— Te-am urmarit... Am stat la pânda pentru tine. Silk? Silk. Ce nume frumos! Mie dintotdeauna, dar dintotdeauna mi-a placut matasea, Silk. Vino si asaza-te lânga mine. Schiopatezi, te-am vazut. Trage un scaun lânga ecran. Ne-ai reparat Fereastra stricata, cât ai putut, iar acum ea face parte din aceasta casa, asa ai spus, Silk.

Augurul îngenunchease cu capul plecat.

— Stai jos, te rog. Vreau sa-ti vad fata. Nu ma onorezi? Ar trebui sa faci ce-ti cer.

— Ba da, o, Mare Zeita, --- spuse el, --- ridicându-se.

Nu era Echidna, în mod clar; era prea frumoasa si parea aproape prea buna. Scylla avea opt, zece sau douasprezece brate, dar nu le vedea. Sphigx... Era Ziua lui Sphigx…

— Asaza-te. E un scaunel în spatele tau, Silk. Îl vad. A fost foarte frumos din partea ta sa ne repari terminalul.

Avea ochi de o culoare nemaivazuta, un albastru atât de închis, încât se apropia de negru, dar nu erau negri cu adevarat, nici macar închis, iar pleoapele atârnau grele, ca la orbi.

— M-as fi aratat în fata ta atunci, daca as fi putut. Te vedeam si te auzeam, dar nu puteam sa ma arat. Raza nu are înca putere, nu lumineaza destul. Ce pacat... Poate mai poti face ceva?

Silk înclina din cap fara sa scoata un cuvânt.

— Multumesc. Stiu ca vei încerca. Când ai reparat Fereastra, ai reparat si restul. E mult praf. --- Râse — Clinchet de clopotei dintr-un metal mai pretios decât aurul. --- Nu-i ciudat? Am spart fereastra scotând sunetul potrivit pâna am facut-o cioburi. Pentru ca te-am auzit cum citeai ceva afara. Nu te-ai oprit când te-am chemat prima oara. Nu m-ai auzit?

Vru sa fuga, dar scutura din cap:

— Nu, Mare Zeita, îmi pare nespus de rau.

— Nu pot sterge ecranul. Sterge-l tu în locul meu, ca sa te iert.

— Daca nu... Batista mea e patata de sânge, Mare Zeita. Poate ca acolo înauntru e…

— Nu ma deranjeaza. Numai sa fie umeda. Fa cum îti spun. Te rog, nu vrei?

Silk scoase batista patata de sângele lui Orpine. Cu fiecare pas catre ecran simtea ca avea sa ia foc sau sa se dizolve ca fumul.

— L-am vazut omorând o mie odata. Majoritatea barbati. S-a întâmplat în piata. Am urmarit scena din balcon. I-au obligat sa îngenuncheze cu fata la el. Unii au ramas asa chiar si morti.

Era un sacrilegiu sa frece cu batista zdrentuita si patata de sânge trasaturile splendide care, odata praful îndepartat, pareau mai reale decât ale lui. Nu era nici Molpe, ei îi acoperea parul fata. Nici…

— Am vrut sa lesin, dar se uita la mine din balconul lui. Mult mai sus, cu steag pe obiectul de acolo. Zidul acela mic. Pe atunci locuiam în casa prietenului sau. Am vazut atât de multe. Nu ma mai deranjeaza. Mi-ai închinat vreun sacrificiu astazi? Sau ieri? Vreun iepuras alb si mare? Vreo pasare alba?

Reusi s-o identifice cu ajutorul victimelor.

— Nu, Kypris, --- îi raspunse el. --- E numai vina mea, dar o voi face cât de curând.

Ea râse din nou, mai terifiant decât înainte.

REVIEW-URI

Rating general
5
1 review
5 stele
1
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stea
0
Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs
scrie un review
5
INTERESANT

Titluri de aceiași autori

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.378 sec