Din istoria generatiei de la 1848 (Revolutie - exil - destin istoric)

Din istoria generatiei de la 1848 (Revolutie - exil - destin istoric)
-25%
Editura:
Anul publicării: 2009
Categoria: Carti diverse
9,40 lei
12,53 lei (-24,98%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Profesorul Nicolae Isar strabate de zeci de ani drumurile deseori incalcite ale istoriei nationale, ocupandu-se cu predilectie de prima jumatate si de mijlocul secolului al XlX-lea. Este un excelent cunoscator al perioadei si un neobosit cercetator al arhivelor. Cercetarile sale se intemeiaza pe o ampla lectura a izvoarelor edite ale epocii, dar totdeauna si pe surse inedite. Volumul de fata nu face decat sa confirme seriozitatea si nu rareori noutatea demersului sau stiintific. intre paginile sale sunt cuprinse un numar de 11 studii de ale sale pe care autorul le-a strans, de data aceasta, intr-o articulare legata direct sau indirect de revolutia din 1848. Lectura volumului ne ajuta sa intelegem ce a insemnat lumea pasoptistilor, aceasta generatie de daruiti catre tara, care a contribuit in asa mare masura la constituirea Romaniei moderne.

Nicolae Isar ne ofera o suita de capitole ale unei incercate perioade de o insemnatate hotaratoare in destinele natiunii romane. Personagiile care insufletesc paginile cartii ne apar, unele dintre ele, intr-o lumina noua, iar altele devin mai inteligibile in lumina detaliilor pe care ni le ofera autorul cartii. Apelul la corespondenta vremii este benefic in a dezvalui, uneori in amanunt, ceea ce sporeste interesul lecturii, comportamentul actorilor imensei scene a resurectiei romanesti. Nu lipsesc un Balcescu si un CA Rosetti si de asemenea Heliade si Scarlat Varnav, dar cat de interesanti ne apar si un Christofi si un Iscovescu in corespondenta dezvaluita, actori aparent minori, dar avandu-si si ei o neindoielnica insemnatate.

O trasatura de unire caracterizeaza generatia evocata si anume o pasionata daruire catre cauza nationala, dar si sociala, pe care o slujeau. Cu totii se considera mobilizati intr-o actiune de construire a unei noi societati si a unui nou stat. Cauza este mobilul tuturor actiunilor lor pentru care nu se dau in laturi de la jertfe. Nici unul nu umbla dupa capatuire si totodata n-au decat obsesia datoriilor catre tara. Ce model pentru vremurile care au urmat si pentru zilele noastre! Sunt, de asemenea, agenti ai natiunii, care se straduiesc sa transfere catre Occident si in general catre interlocutorii lor imaginea patriei lor, contribuind - cu mijloace materiale atat de slabe aflate la dispozitia lor -la treptata cunoastere a problemei romanesti si la solutionarea ei. Cartea profesorului Isar contribuie in a dezvalui cititorului anului 2006 resorturile si motivatiile generatiei de la 1848 si, mai ales, masura in care ea a contribuit de fapt la ceea ce avea sa fie Romania.

Volumul mai dezvaluie o trasatura a acestor pasoptisti din timpul exilului lor, de data aceasta negativa, si anume tensiunile si conflictele dintre ei, atat de daunatoare si de pagubitoare pentru cauza pe care ei o slujeau. in centrul acestor disensiuni se afla neindoielnic Heliade, atat de mare in opera sa culturala si atat de mic in comportamentul sau fata de ceilalti fruntasi ai revolutiei. Functia denigratoare a Memoriilor sale, prin care a incercat sa deformeze imaginea fruntasilor radicali ai revolutiei, chiar A. D. Xenopol cazand, la un moment dat, sub influenta acestei scrieri, ca si situarea lui Heliade pe o pozitie obiectiv antiunionista, in ardentul an 1856, reflectata si in„disputa" sa cu marele publicist francez Saint-Marc Girardin, sunt edificatoare in aceasta privinta. Autorul ne ajuta si in aceasta privinta sa intelegem mai bine comportamentul acestei personalitati contradictorii.

Volumul mai contine si doua studii care aparent ies din limitele sale cronologice, dar in realitate completeaza fericit imaginea pasoptismului, care a continuat sa fie prezent in societatea romaneasca decenii dupa revolutie. Este vorba de activitatea practica a lui C. A. Rosetti, pasoptistul model ca ministru al Instructiunii Publice in 1866 si, de asemenea, de viziunea lui Mihai Eminescu din 1876-1883 referitoare la pasoptistul Mihail Kogalniceanu. Cele doua studii contribuie, neindoielnic, si ele la intelegerea dimensiunilor si efectelor pasoptismului in cea de-a doua jumatate a veacului al XIX-lea.

Profesorul Nicolae Isar merita toate elogiile pentru stradania sa, dar mai ales pentru masura in care a devenit cunoscatorul resorturilor interne ale acestei extraordinare generatii si pentru capacitatea sa de a ne transmite, pertinent si echilibrat, imaginea acestor fauritori ai Romaniei moderne.

 

Acad. Dan Berindei

Bucuresti, 5 martie 2006
 
* * *
 
Cartea de fata, precum indica titlul sau, este inchinata ilustrei generatii de la 1848, care, de-a lungul timpului, in literatura istorica de specialitate, dar si in spiritul public romanesc, si-a binemeritat calificativul de„generatie de aur”.

A fost o generatie de patrioti romani– istorici, scriitori, oameni de scoala, clerici, oameni de cultura, in general, care s-au implicat, intr-un fel sau altul, in pregatirea si desfasurarea revolutiei de la 1848, care au contribuit, apoi, prin lupta si sacrificiile lor, la faurirea si consolidarea statului roman modern.

Expresia cea mai puternica au dat-o, fara indoiala, liderii revolutiei de la 1848 pe teritoriul Tarilor Romane, istoria acesteia in afara contributiei lor fiind de neconceput.

In randurile acestei generatii includem insa nu numai pe liderii cunoscuti, asupra carora literatura istorica a insistat cu deosebire, caci, asa cum se stie, revolutia a angajat intreaga societate romaneasca, pe langa armata, fiind implicate, cu roluri importante, alte doua institutii, biserica si scoala. Deci, vom plasa in randurile„oamenilor de la '48” numerosi clerici, in frunte cu inalti ierarhi, numerosi oameni de scoala, cu deosebire in Tara Romaneasca, fiind de remarcat dascalii Colegiului national„Sf. Sava”.

Odata cu aportul acestor categorii profesionale, respectiv, al institutiilor din urma, desigur, vorbim de rolul pe care l-au avut in desfasurarea evenimentelor, pe de o parte, religia si spiritul religios traditional, pe de alta, educatia si instructia care s-au repercutat, inevitabil, asupra nivelului intelectual si comportamentului moral al liderilor.

Cum se stie, dramatica a fost situatia liderilor, dupa reprimarea revolutiei prin interventia armata straina. Cu deosebire, fruntatii revolutionari munteni si-au continuat lupta in exil: N. Balcescu, C. A. Rosetti, fratii I. si D. Bratianu, I. Ghica, I. Heliade Radulescu, Golestii, precum si altii, dintre care unii mai putin cunoscuti, au trait drama exilului, facand eforturi disperate nu numai pentru supravietuire, dar si pentru promovarea aspiratiilor poporului roman in Occident.

Trebuie subliniat ca in anii exilului, in ciuda aspectului dramatic al vietii cotidiene, in stransa legatura cu continuarea luptei revolutionare, dar si cu analiza evenimentelor de la 1848, s-au conturat mai bine ideile si conceptiile diferitelor personalitati, publicistica si opera de exil a acestora conturand mai clar profilul spiritual al generatiei.

Asa cum se desprinde si din studiul nostru privind activitatea revolutionarilor romani in exil, in acest rastimp s-au definit mai bine in gandirea acestora marile curente ale timpului, nationalismul si liberalismul. In materialele de colaborare la publicatiile colective–„Romania viitoare”,„Junimea Romana”,„Republica Romana” -, dar si in lucrarile individuale, s-a conturat pledoaria acestora pentru afirmarea caracteristicilor si dezideratelor comunitatii nationale, exprimata cu deosebire de N. Balcescu in formula„a deveni o natiune”, afirmata pe larg in studiul lui I. C. Bratianu, Nationalitatea.

In stransa legatura cu exigentele luptei revolutionare, s-a afirmat atitudinea exilatilor romani de condamnare a regimurilor absolutiste, de solidaritate cu lupta de eliberare nationala a altor popoare asuprite.

In acest context, cu deosebire s-a remarcat atitudinea de condamnare a protectoratului rus, ca principal obstacol in calea dezvoltarii natiunii romane (in conformitate cu bine-cunoscuta apreciere a lui N. Balcescu, cu demonstratia ampla facuta de C. A. Rosetti in lucrarea sa, Rusia).

Pe linia liberalismului, prin scrierile lor din perioada exilului, liderii de la 1848 se afirma ca adepti al libertatilor cetatenesti, dar si ai egalitatii de sanse in plan economic si politic pentru diferite categorii sociale. Au continuat si au fost completate in acest rastimp preocuparile lui N. Balcescu, dar si ale altor fruntasi de la 1848 (de pilda, Al. Golescu) privind problema agrara si necesitatea emanciparii taranimii.

Pe de alta parte, pe linia receptarii spiritului traditional crestin– asa cum se manifestase el in desfasurarea evenimentelor de la 1848 -, in rastimpul exilului au fost adancite legaturile cu doctrinele sociale de natura crestina din Occident si ci promotorii lor (vezi, in primul rand, cazul lui I. Heliade Radulescu).

In sfarsit, apartine acestui rastimp afirmarea categorica de catre revolutionari a dezideratului unitatii nationale, optiunea lor pentru strangerea legaturilor de o parte si de alta a Carpatilor, pentru elaborarea unui program comun de actiune in vederea edificarii statului national.

Cum rezulta si din articolul nostru reprodus in lucrarea de fata, sinteza acestor preocupari o vedem cu deosebire la N. Balcescu, pe linia preocuparilor sale anterioare, el amplificandu-si analizele, dand un contur mai precis ipostazei sale de promotor al dezideratului unitatii nationale.

Daca disparitia tragica a lui N. Balcescu, in noiembrie 1852, disparitia altor cativa exilati in anii urmatori, au imputinat randurile exilatilor, celor mai multi dintre ei le-a fost dat, odata cu sfarsitul exilului, sa revina in patrie si sa participe, cu roluri importante, la realizarea Unirii Principatelor, iar ulterior la infaptuirea reformelor din timpul domniei lui Al. I. Cuza. Le-a fost dat, apoi, unora dintre ei, sa-si aduca contributia, in deceniile VII-VIII, la afirmarea regimului monarhiei constitutionale si la castigarea independentei depline a statului roman.

In aceasta etapa a dezvoltarii istorice, intre altii, aveau sa se remarce C. A. Rosetti si M. Kogalniceanu, doi dintre reprezentantii generatiei pasoptiste care fac obiectul studiilor noastre. In general, viata politica romaneasca, corespunzand deceniilor de inceput ale domniei lui Carol I, a continuat sa evolueze, in buna masura, sub semnul rolului important al oamenilor de la 1848. Nu numai viata politica, ci si evolutia culturala din aceste decenii a beneficiat in continuare de importanta contributie a figurilor de la 1848. Asa cum s-a aratat, cu cativa ani in urma, intr-un remarcabil discurs de receptie la Academia Romana– semnificativ intitulat Generatia pasoptista -, intre fondatorii Societatii Literare de la 1866, care va sta la vaza viitoarei Academii Romane, o treime dintre ei erau pasoptisti.

 

* * *

Cum se poate observa, lucrarea de fata grupeaza o serie dintre studiile noastre care au ca subiect analiza unor aspecte ale revolutiei romane de la 1848 si ale exilului care i-a urmat, orecum si importante aspecte ale activitatii si gandirii unor figuri ale generatiei pasoptiste, unele dintre cele mai de seama, precum N. Balcescu, I. Heliade Radulescu, C. A. Rosetti sau M. Kogalniceanu, alte figuri din planul secund al evenimentelor, precum Scarlat (Sofronie) Varnav, pictorul Barbu Iscovescu, ofiterul revolutionar Al. Christofi s. a.

Fara indoiala, cum se poate constata, cele mai multe dintre aceste studii au caracterul unor Contributii documentare si vizeaza, odata cu altele, cu un caracter mai general, intregirea imaginii noastre privind generatia de la 1848 si rolul ei important in istoria romanilor.

Intre altele, de pilda, referindu-ne la testamentul patriotului Scarlat (Sofronie) Varnav, prin care el isi lasa intreaga avere Bibliotecii si Capelei Romane din Paris, precum si la alte danii ale sale, facute de-a lungul vietii, ni s-a parut interesant de subliniat ca spiritul lui de sacrificiu, in numele patriei, nu a fost singular in epoca, ci el a vizat pe alti contemporani de-ai sai, atlfel, descendenti ai vechii boierimi romane.

Cat priveste datele pe care ni le ofera masiva corespondenta a maiorului revolutionar Al. Christofi, ele arunca, credem, noi lumini asupra exilului post-pasoptist, asupra vietii cotidiene, dar si a personalitatii exilatilor romani, figuri cunoscute sau mai putin cunoscute. Intre altele, ele reconstituie sfarsitul dramatic in exil al pictorului Barbu Iscovescu, la care ne referim intr-un studiu aparte.

In formatii din acelasi tezaur documentar– corespondenta lui Al. Christofi -, dar si date pe care ni le ofera alte categorii de documente sau publicistica timpului arunca lumini noi asupra personalitatii lui I. Heliade Radulescu, asupra controverselor de exil in legatura cu activitatea si ideile sale.

Cat priveste studiile noastre privitoare la C. A. Rosetti si M. Kogalniceanu, ele sugereaza, credem, o imagine asupra destinului istoric al acestor personalitati, si prin generalizare, asupra destinului altor personalitati, apartinand generatiei pasoptiste. Pe C. A. Rosetti il surprindem intr-o situatie paradoxala; unul dintre marii conspiratori care au contribuit la inlaturarea domnitorului Al. I. Cuza, in guvernul din 1866, care a succedat abdicarii fortate a Domnitorului Unirii, el ocupa functia de ministru al Cultelor si Instructiunii Publice; or, in aceasta calitate, in ciuda pornirii si a declaratiilor formale impotriva fostului domnitori, il vedem actionand pentru continuarea reformei lui Cuza, in domeniul invatamantului, in numele ideilor de la 1848, promovand si alte initiative (intre altele, infiintarea Societatii Literare, mai sus-amintita).

In sfarsit, in ceea ce priveste activitatea lui M. Kogalniceanu in epoca Razboiului de Independenta, ea este cu deosebire semnificativa pentru destinul istoric al generatiei de la 1848; lui nu i-a fost dat sa contribuie in mod plenar, alaturi de alti fosti lideri de la 1848, la realizarea unui deziderat major al acestei generatii– Independenta.

Cum indica articolul cu care se incheie lucrarea noastra, activitatea politico-diplomatica a lui M. Kogalniceanu este analizata prin prisma vederilor lui Mihail Eminescu; cazul acestei analize este interesant caci poetul national, cum se stie, adversar redutabil al guvernului liberal de la 1877 din care facuse parte M. Kogalniceanu, in timp ce a indreptat sageti critice nimicitoare impotriva fruntasilor radicali, I. C. Bratianu si C. A. Rosetti, pe patriotul moldovan l-a exceptat de la aceasta critica, prezentandu-l pozitiv, motivandu-i atitudinile si recunoscandu-i calitatile de mare om de stat.

Aparute initial in mod disparat in diferite reviste de specialitate, studiile care fac cuprinsul acestei lucrari, o data stranse la un loc, ni s-au parut, in mod obiectiv, a avea legaturi intre ele, si gruparea sub titlul acestei carti, Revolutie– Exil– Destin istoric, ni s-a impus de la sine.

Desigur, va ramane la aprecierea cititorilor justetea acestei grupari; in ceea ce ne priveste pe noi, staruim in convingerea ca, in orice caz, in ansamblul lor, aceste studii, alcatuind tot atatea capitole ale lucrarii de fata, aduc numeroase date noi asupra ilustrei generatii de la 1848, acopera o serie de aspecte mai putin cunoscute ale revolutiei de la 1848 si ale activitatii ulterioare a unor lideri ai sai, ca si ale activitatii sau ideilor unor figuri nmai putin cunoscute.

In general, lucrarea noastraa se vrea a fi, si speram sa fie, o pledoarie pentru mai buna cunoastere a generatiei de la 1848, o pledoarie pentru readucerea imaginii ei in actualitate, cu pildele ei de patriotism si spirit de sacrificiu, care i-au inscris cu litere de aur numele in istoria romanilor, in viata publica romaneasca.

Despre autor
Nicolae Isar

Prof. univ. dr. NICOLAE ISAR s-a nascut in anul 1937, in orasul Slanic-Prahova.
Absolvent al Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti in anul 1962, apoi cadru didactic in aceasta facultate, parcurgand toate treptele universitare, de la preparator la profesor titular (in 1995).
Doctor in istorie din 1973, conducator de doctorate din 1997.
Profesor consultant din octombrie 2007.
Specialist in istoria moderna a Romanilor, avand ca directii prioritare de cercetare istoria invatamantului si culturii, istoria institutiilor etc.
Este laureat a doua premii stiintifice ale Academiei Romane:„N. Iorga”, 1985;„N. Balcescu”, 1993.
A publicat de-a-lungul timpului 30 de carti si peste 100 de studii si articole stiintifice in reviste de specialitate.

Dintre carti amintim:
- Publicistii francezi si cauza romana (1854-1859), 1991 (Premiul N. Balcescu al Academiei Romane pe anul 1993);
- Scoala nationala de la Sf. Sava si spiritul epocii (1818-1859), 1994;
- Principatele Romane in epoca Luminilor (1770-1830), 1999 si 2005;
- Istoria moderna a Romanilor. I (1774-1848), 2001 si 2005;
- Istoria moderna a Romanilor. Edificarea statului national (1848-1866), 2002;
- Istoria moderna a Romanilor. II. (1848-1878), 2003 si 2005;
- Sub semnul romantismului. De la domnitorul Gh. Bibescu la scriitorul Simeon Marcovici, 2003;
- Cultura nationala si spirit european. De la scoala lui Gheorghe Lazar la Universitatea din Bucuresti (1818-1864), 2004;
- Principatele Romane de la 1821 la 1848. Sub semnul renasterii nationale, 2004;
- Marturii si preocupari franceze privitoare la Romani. Secolele XVIII-XIX, 2005;
- Din istoria generatiei de la 1848. Revolutie, exil– destin istoric, 2006;
- Istoria moderna a romanilor (1774/1784-1918), 2006;
- Sub semnul Luminilor. Figuri din epoca de la 1821, 2006;
- Relatiile Stat-Biserica in Romania moderna (1821-1914), 2007;
- Doctrina si legislatia junimist-conservatoare in dezbaterile Parlamentului roman. (1891-1895), 2007;
- Nicolae Iorga in apararea memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 2007;
- Revolutia de la 1848 in Tarile Romane.  Cu un studiu privind personalitatea lui N. Balcescu in viziunea lui N. Iorga, 2008;
- Din istoria politica a Principatelor Romane. De la Fanarioti la Domniile nationale (1774-1829), 2008;
- De la ortodoxie la redesteptare nationala. Viata si opera lui Eufrosin Poteca (1787-1858), 2008.
- Mari romani in viziunea lui Nicolae Iorga, 2009
- Romania sub semnul modernizarii. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I, 2010




Anul publicarii: 2006
Pagini: 272
Editia: I

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.969 sec