Dragonii Ky si Magia Cristalei

Dragonii Ky si Magia Cristalei
-25%
Editura:
Categoria: Non-fiction
20,25 lei
27,00 lei (-25%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Simon descopera tainele Karpaziei stravechi, strajuita de vulcanul Kogay. Dragonul Intunecat si creaturile sale se opun initierii lui, vrand sa-l indeparteze. Alaturi ii sunt trei colegi intru magie inscrisi in Clasa Ambra la Cetatea Marelui Z. Intalnesc zambati, zamani (gnomi, elfi, gorne, melfy, dolfi, draki) si zieni. Aripi de clestar il poarta pe Simon in Cristala la Maestrii Diamani. Comori. Ziua dragostei. Iarba fiarelor. Viperete magice. Vraji. Lupte. Pasarea Maiastra. Vor reusi cei patru magicieni, sa invinga Raul?

Ai fost vreodata atat de infricosat de singuratate, incat lancea magica, pe care cu totii o ascundem in casa sufletului nostru, sa raspunda chemarii Dragonului Intunecat din Yagok? I‑ai auzit mesagerii? Uneori e doar bataia ceasului invizibil, alteori un fosnet de aripi, un tropot de copite, clinchetul monezilor, clocot, urlet, muget, vuiet, hohot ori raset nascut pe necunoscute buze de pe cealalta lume, ori mai degraba de pe una dintre celelalte lumi. Si daca da, te‑ai gandit oare cate astfel de lumi imparti cu semenii tai?

Inspirati de practici magice, tinerilor li se intampla sa‑si deschida sufletul catre fetele mai putin stiute si intelese ale Dragonului Intunecat sperand sa dobandeasca darurile sale cele mai de pret: bogatia, marirea, gloria si puterea. Dar tot adancindu‑se in asemenea fapte necugetate, sufletele lor sunt capturate de demoni. Uneori trupul magicienilor ramane aici, iar spiritul lor zboara dincolo. Alteori spiritul se frange intre cele doua lumi. Aproape intotdeauna se sfarseste rau, iar tinerii isi pierd mintile. Si totusi unii scapa mai usor.

Cand soarele isi arunca primele raze de primavara peste pamant, ies din barloguri demonii gerului. De obicei iau infatisarea unor batrani si miros a putregai. Nu le da importanta. Lasa‑i sa‑si incalzeasca nefiinta. Se vor stramba la tine, te vor provoca, te vor bodogani, poate chiar te vor plezni, dar in cele din urma se vor topi portocalii in soare si‑atunci totul va fi dat uitarii. Nu uita: batranii nu sunt rai, iar demonii nu trebuie infruntati.

Plimbandu‑te pe strazile din centrul orasului tau ti se poate intampla sa te salute intr‑o zi cinci straini si sa te ignore doi cunoscuti. Suferi. Te intristezi, poate i‑ai suparat. Te invinovatesti. Nimic mai gresit, caci pacat ar fi sa te lasi ispitit de demonul, ce ti‑a sarit in fata curtenitor. Nu uita: nimic nu e intamplator.

Iar, dovezile referitoare la Dragonul Intunecat si servii sai pot continua. Nu e om sa nu‑i fi intalnit. Nea Chichi sta langa Cimitirul Nou. Povesteste, ca intr‑o seara, in timp ce se‑ntorcea acasa s‑a intalnit pe trotuarul luminat cu un domn livid. Era imbracat intr‑un sacou smoking cu guler sal si purta o floare verzuie la butoniera, manusi albe de majordom, palarie inalta si pantofi umflati cu bot metalic. Domnul l‑a salutat pe Nea Chichi, apoi si‑a continuat drumul trecand literalmente prin burta si pieptul sau mosnegesc si iesind pe partea cealalta fara ca palaria sa i se fi clintit vreun milimetru pe cap. Din acea seara Nea Chichi n‑a mai avut drag de stat in gradina sa plina de arbusti parfumati si nu s‑a mai ingrijit nici de casa, nici de familie. Vagabonda fara‑ncetare, iar de cate ori vedea ridicandu‑se tulburatoarele voaluri ale noptii de pe geamuri, batranul soptea:“Iata paunii zburand catre casa pe‑un nor de‑amintire, pe‑o aripa de gand ...”, si de‑abia atunci isi lua inima‑n dinti, sa porneasca spre casa.“Si‑a pierdut mintile, sarmanul”, spun vecinii. Tu nu uita: schimba, ceea ce nu poti schimba.

Solutii exista de cele mai multe ori, schimba‑ti calea, schimba casa, schimba‑ti stilul de viata, fugi din calea Dragonului Intunecat din Yagok. Pare invizibil, dar servii lui nu‑s. Vin de peste munti impaduriti si vai umbroase, din taramuri aproape nelocuite si salbatice pana‑n orasele noastre intesate de suflete si trupuri civilizate. Traverseaza cand ii auzi injurand, zbierand, amenintandu‑te, zambindu‑ti sau ispitindu‑te. Dar, odata ce ai inteles asta n‑ai ajuns nici macar la jumatatea drumului. Nu uita: daca iti pierzi increderea in oameni ramai singur.

Dupa cum spuneam la inceput, singuratatea e insuportabila pentru simturi, iar daca trupul unui puscarias nu simte vreo atingere afectuoasa, va mangaia un sobolan. La fel e si urechea celui insingurat, care neauzind nimic, va inventa niste voci ori le va descifra pe cele ale zienilor sau demonilor. Nu uita: magia si singuratatea innebunesc, iar alegerea acestei cai iti apartine.

Dar care e legatura intre magie, singuratate si cartea aceasta?! Ei bine, au trecut cinci ani de la intamplarile, ce au inspirat‑o, cinci ani, care m‑au invatat sa aleg ceea ce aud, ceea ce vad si ceea ce simt si pentru ca Dumnezeu a avut rabdare cu mine am ales in cele din urma calea cea potrivita. Nu uita: cel mai greu e sa‑ti traiesti propria viata si sa fii responsabil pentru tine si fata de tine.

Simon, personajul principal are un accident si este internat in stare grava. Actiunea se desfasoara in mai multe lumi. Urmeaza aspecte folclorice, elemente fantastice si mitice. Nu uita: magia nu e un mijloc, nu e un scop si nu e o solutie.

Ai auzit despre Aquaria, Ethera, Flama, Centaurida, Cristala, Clipa, Selenaria sau Barbaria? Sunt cuvinte, idei si tot atatea lumi, in care te poti refugia ori de cate ori te chinuie nelinistile, grijile si suferintele; si nu numai atat, caci in fiecare dintre noi palpita aceasta forta extraordinara a imaginatiei, creatoare de prezenturi si viitoruri. Dar, in toate cele exista ordine, unitate si armonie.

Lumea Clipei e o cale a umilintei. Urmeaz‑o. Tu poti gasi drumul spre Aquaria si mijlocul de a te scufunda si de a trai in abisuri, tu ai cheia spre Ethera cea populata cu adiafori (zburatori) mandrii, tu cunosti drumul spre vesnic inflacarata lume a Flamei, in tine sunt secretele Barbariei‑ lumea cioplita din carnuri tari intesate de cicatrici batute cu smaralde si alte pietre pretioase, ori a Selenariei‑ taramul necunoscut, numai tu poti dezlega misterul Cristalei si tot tu, tinere cititor, detii secretul centaurilor si al crudei lor vieti.

Ai cunoscut vreodata un centaur?“Nu”, raspunsesi degraba.“Centaurii au murit demult. Sunt personaje mitologice avand un trunchi omenesc asezat peste un trup cabalin. Sunt salbatici, neprietenosi si supusi patimilor”, iti citi bunica dintr‑o enciclopedie. Va contrazic, centaurii traiesc in lumea lor, dar si aici. Sunt mai degraba darji si plini de viata si chiar daca trupul lor metalic ii strange amarnic, rotile‑i imping departe si mai departe ajutandu‑i sa‑si sfideze neputintele. Ai vazut vreodata un om fara de picioare sau fara de maini? Te‑ai gandit oare la suferintele lui? Afla, ca de cele mai multe ori si le‑a pierdut in confruntari dramatice. Asa i s‑a intamplat si lui Simon. Centaurii de astazi isi poarta carucioarele cu demnitatea eroilor de odinioara.

Iar tu, cel in ai carui ochi am citit pentru intaia data forta unui centaur, sper, ca te mai plimbi pe skate‑ul tau la intersectia Caii Dorobantilor cu Strada Stefan Cel Mare.“Un baiat fara picioare nu se plimba, ci aluneca, pluteste, zboara”, comenta un pusti.”“Ei, poate nici nu existi, vanzatorule de umbrele pierdute si de indulgente“, spusei eu.“Ba exista”, ma contrazise mama.“N‑are trup, deci nu exista, declama un alt pusti incruntandu‑se obraznic.“„Dar are cap si‑o fata trista si intunecata, par lucios si niste brate lungi. Hm. Restul e indesat intr‑un tricou vesnic prafuit“, spuse primul.„Are putin peste o juma’ de metru. Asta nu‑ i om”, zise al doilea scuipand cu rautate.„Cine?!“, intra in vorba o alta vecina mirosind a varza calita.„Aaa, l‑am vazut acu’ vreo doua saptamani de la geam intr‑un carut argintiu de hipermarket. Zornaia atat de tare peste pietre, c‑am iesit degraba sa vad ce‑i. Cum sa fie singur?! Il impingea drogata aia baietoasa, Julieta. S‑au oprit in dosul Restaurantului C. Trebuie, c‑au fost multi mancai zilele‑astea pe‑acolo, de nu se mai oprea Jula din golit tomberoanele. Ce? Cum ce? Carneturi si cartofi, prajeli, saraturi, ca astea nu se strica, fata! Ei, si ce vesel era Simon! Chiuia cat o sleahta intreaga de feciori.“ Mama se bucura, zambi, iar ochii ei devenira linii, la fel si buzele asprite de vreme.„Cine draga, ala?!, interveni o vecina. Nu stii, ca i‑a luat gatu’?! Ssst. Cum de ce?! Ca nu facea destui bani din cersit si furaciuni.“ Asupra noastra se cobori tacerea, ca doar toti ajunsesem sa‑l iubim pe nazdravanul batut de soarta.„Sarmanul copil“, zisei eu oftand.“Ba nu, nu‑i asa, ca l‑am vazut chiar ieri noapte la panda in stramtoarea din gangul porumbeilor”, spuse Dan.“Iar eu l‑am zarit in autobuz, si‑a luat avant zburand de langa roata din spate, pana pe‑un scaun si era foarte viu”, adauga Edi ragaind. Dragul meu, asa e adevarul, iar uneori are nevoie de o regurgitare, ca sa iasa la iveala curat si intreg. Nu ma uita: nu te‑am uitat si nu vei fi uitat.



Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 240

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.260 sec