Introducere in studiul dreptului si statului. Caiet de seminarii

Introducere in studiul dreptului si statului. Caiet de seminarii
-25%
Editura:
Anul publicării: 2012
Categoria: Carti diverse
17,25 lei
23,00 lei (-25%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: stoc epuizat
stoc epuizat

DESCRIERE


„Introducere in studiul dreptului si statului”
Caiet de seminar

Introducere in studiul dreptului si statului 7
Cuprins
Partea I
DREPTUL
Capitolul 1. Obiectul si metodele de studiu ale disciplinei
„Introducere in studiul dreptului si statului”... 15
&1. Studiul„Dreptului si Statului” - parte a unei stiinte
sociale complexe... 15
&2.„Introducere in studiul dreptului si statului” - disciplins
stiintifics si didactics... 17
&3. Metodele de studiu ale disciplinei„Introducere in studiul
dreptului si statului”... 18
&4. Teme de reflectie... 22
&5. Teme de control si aprofundare... 22
&6. Teste grils... 23
Capitolul 2. Scurts privire asupra formsrii Dreptului si
Statului... 26
&1. Aparitia si evolutia conceptiilor despre drept si stat in
societatea antics si medievals... 26
&2. Conceptiile despre drept si stat in epoca moderns... 34
&3. Teme de reflectie... 40
&4. Teme de control si de aprofundare... 40
&5. Teste grils... 41
Capitolul 3. Conceptul dreptului... 44
&1. Precizsri terminologice... 44
&2. Aparitia dreptului... 47
&3. Vointa generals– esenta dreptului... 49
&4. Continutul si forma dreptului... 49

8 Oana Dut, a, Dragos, Marian Radulescu
(
(
§5. Drept, constiints juridics, religie, morals, politics... 50
§6. Definitia dreptului... 52
§7. Trsssturile dreptului... 53
&8. Teme de reflectie... 55
&9. Teme de control si de aprofundare... 55
&10. Teste grils... 56
Capitolul 4. Dreptul in sistemul normelor sociale... 59
&1. Consideratii preliminare... 59
&2. Clasificarea normelor sociale... 62
&3. Tipuri de norme sociale... 63
&4. Teme de reflectie... 74
&5. Teme de control si de aprofundare... 74
&6. Teste grils... 75
Capitolul 5. Normele juridice... 78
&1. Conceptul de norms juridics... 78
&2. Structura normei juridice... 81
&3. Clasificarea normelor juridice... 86
&4. Teme de reflectie... 89
&5. Teme de control si de aprofundare... 89
&6. Teste grils... 90
Capitolul 6. Izvoarele dreptului... 93
&1. Conceptul izvorului de drept... 93
&2. Tipuri de izvoare de drept... 95
&3. Actiunea actelor normative in timp si spatiu... 106
&4. Teme de reflectie... 115
&5. Teme de control si de aprofundare... 116
&6. Teste grils... 116

Introducere in studiul dreptului s, i statului 9
Capitolul 7. Raporturile juridice... 120
&1. Conceptul de raport juridic... 120
&2. Subiectele raportului juridic... 124
&3. Faptele juridice... 129
&4. Continutul si obiectul raportului juridic... 131
&5. Teme de reflectie... 135
&6. Teme de control si de aprofundare... 135
&7. Teste grils... 136
Capitolul 8. Sistemul de drept... 139
&1. Conceptul sistemului de drept... 139
&2. Diviziunea dreptului... 143
&3. Ramurile dreptului... 145
&4. Teme de reflectie... 153
&5. Teme de control si de aprofundare... 153
&6. Teste grils... 153
Capitolul 9. Principalele teorii asupra dreptului... 157
&1. Caracterizarea generals a teoriilor asupra dreptului... 158
&2. Teoria dreptului natural... 158
&3. Scoala istorics a dreptului... 160
&4. Scoala pozitivists si normativists a dreptului... 161
&5. Teoriile sociologice ale dreptului... 161
&6. Scoala psihologics a dreptului... 162
&7. Existentialismul juridic... 162
&8. Teoriile nihiliste si anarhiste... 162
&9. Teme de reflectie... 163
&10. Teme de control si de aprofundare... 163
&11. Teste grils... 164

10 Oana Dut, a, Dragos, Marian Radulescu
(
(
Partea a II-a
STATUL
Capitolul 10. Aparitia statului... 169
&1. Caracteristicile organizsrii prestatale a societstii... 169
&2. Premisele aparitiei statului... 171
&3. Principalele csi de aparitie a statului... 171
&4. Teme de reflectie... 173
&5. Teme de control si de aprofundare... 173
&6. Teste grils... 174
Capitolul 11. Conceptul statului... 177
&1. Definitia statului... 177
&2. Caracteristicile statului... 178
&3. Teme de reflectie... 182
&4. Teme de control si de aprofundare... 182
&5. Teste grils... 183
Capitolul 12. Conceptul formei de stat... 186
&1. Dezvoltarea conceptiilor asupra formei de stat... 186
&2. Forma de structurs a statelor... 189
&3. Forma de guvernsmant a statului... 191
&4. Regimul politic al statului... 194
&5. Teme de reflectie... 197
&6. Teme de control si de aprofundare... 198
&7. Teste grils... 198
Capitolul 13. Formele statelor antice, feudale si moderne... 202
&1. Formele statului antic... 202
&2. Formele statului feudal... 204

Introducere in studiul dreptului s, i statului 11
&3. Formele statului modern... 204
&4. Teme de reflectie... 205
&5. Teme de control si de aprofundare... 205
&6. Teste grils... 206
Capitolul 14. Mecanismul de stat si organizarea politics a
societstii... 209
&1. Notiunea de mecanism al statului... 210
&2. Organizarea politics a societstii si sistemul ei. Institutiile
de stat si organizatiile neguvernamentale... 210
&3. Teme de reflectie... 215
&4. Teme de control si de aprofundare... 215
&5. Teste grils... 216
Capitolul 15. Principalele teorii despre stat... 219
&1. Teoria teocratics (teologics)... 220
&2. Teoria patriarhals si teoria patrimonials... 220
&3. Teoria contractuals... 220
&4. Teoria violentei... 221
&5. Teoria biologics– organicists si teoriile rasiste... 221
&6. Teme de reflectie... 222
&7. Teme de control si de aprofundare... 223
&8. Teste grils... 223
Partea a III-a
DREPTUL SI STATUL
Capitolul 16. Elaborarea si sistematizarea dreptului... 229
&1. Teoria activitstii normative... 229
&2. Tehnica juridica... 231
&3. Tehnica elaborsrii dreptului... 233

12 Oana Dut, a, Dragos, Marian Radulescu
(
(
&4. Tehnica sistematizsrii actelor normative... 237
&5. Teme de reflectie... 238
&6. Teme de control si de aprofundare... 239
&7. Teste grils... 239
Capitolul 17. Realizarea dreptului... 243
&1. Conceptul realizarii dreptului... 243
&2. Aplicarea dreptului... 245
&3. Interpretarea normelor juridice... 246
&4. Analogia... 250
&5. Teme de reflectie... 252
&6. Teme de control si de aprofundare... 252
&7. Teste grils... 253
Capitolul 18. Respectarea dreptului. Incalcarea dreptului.. 256
&1. Conceptul de respectare a dreptului... 256
&2. Notiunea si conditiile raspunderii juridice... 261
&3. Teme de reflectie... 266
&4. Teme de control si de aprofundare... 266
&5. Teste grils... 267
Teste de autoevaluare... 270
Rsspunsuri la testele grila... 272
Bibliografie slectivã... 275

Introducere in studiul dreptului si statului 13
PARTEA I
DREPTUL

Introducere in studiul dreptului si statului 15
Capitolul 1
Obiectul si metodele de studiu ale disciplinei
„Introducere in studiul dreptului si statului”
„Nam et ipsa scientia potestas est”
Caci insasi stiinta e putere -Francis Bacon
1
Obiectivele cursului:
 Definirea locului ocupat de stiinta juridica in cadrul
sistemului romanesc de drept.
 Identificarea principalelor directii care au stat la baza
dezvoltarii stiintei juridice.
 Stabilirea obiectului si metodelor de studiu ale stiintei
juridice.
 Prezentarea marilor juristi care au influentat dezvoltarea
stiintei juridice.
Subiecte principale ce trebuie dezbatute:
 „Introducere in studiul dreptului si statului - disciplina
stiintifica si didactica.
 Obiectul si metodele de studiu ale disciplinei„Introducere
in studiul dreptului si statului”.
&1. Studiul„Dreptului si Statului”
parte a unei stiinte sociale complexe.
1. 1. Ce este stiinta?
Stiinta reprezinta un factor important pentru dezvoltarea
actului de creatie si un neincetat izvor de idei generale si prin-
1„Meditationes sacrae”(Meditatii religioase), 1598.

16 Oana Duta, Dragos Marian Radulescu
cipii filozofice despre lume2, dar rolul si importanta acesteia
par a fi reliefate indeosebi de aplicatiile practice si, prin
urmare, de aportul la progresul uman (economic, tehnic, social,
cultural etc.).
Stiinta (din lat. Scientia = cunoastere)–„este un sistem de
cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte
obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte,
categorii, principii si notiuni.”3
1. 2. Clasificarea stiintelor
Una din cele mai des intalnite clasificari4 imparte sistemul
stiintelor in trei mari grupe:
 stiinte despre natura al caror obiect il formeaza
fenomenele naturii (cum ar fi, spre exemplu astronomia,
biologia, chimia, fizica, geografia);
 stiinte despre cunoastere al caror obiect il formeaza
gandirea omeneasca (psihologia, epistemologia);
 stiinte despre societate sau stiintele sociale, in care sunt
incluse si stiintele juridice (stiinta dreptului) si care studiaza
legile generale ale existentei si dezvoltarii societatii, formele
istorice de organizare sociala, modalitatile specifice de
manifestare a diverselor componente ale realitatii social-umane
(etice, juridice, politice etc.).
Fiecare din cele trei mari grupe de stiinte pot primi, la
randul lor, subclasificari, astfel spre exemplu, stiintele sociale,
cele care ne intereseaza in mod deosebit, se ramifica, in functie
2 John Desmond Bernal - Science in History, 1954;„Stiinta in istoria
societatii”, Editura Politica, Bucuresti, 1964, p. 28
3 Nicolae Popa–„Teoria generala a dreptului”, curs universitar, editia 3,
Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 1.
4 Momcilo Luburici -„Teoria generala a dreptului”, editia a II-a, Editura
Oscar Print, Bucuresti, 2010, p. 11;

Introducere in studiul dreptului si statului 17
de obiectul lor, in stiinte juridice, politice, economice, istorice
etc.
&2.„Introducere in studiul dreptului si statului”
disciplina stiintifica si didactica
2. 1. Obiectul stiintelor juridice
Determinarea obiectului stiintelor juridice presupune
delimitarea sferei fenomenelor cercetate, precizarea unghiului
din care sunt cercetate (deoarece acelasi fenomene pot fi
cercetate de doua sau mai multe stiinte, dar dintr-o cu totul alta
perspectiva si cu alte metode), precum si stabilirea gradului
(nivelului) de generalizare cu care sunt studiate fenomenele5.
Existenta dreptului este strans legata de existenta vietii in
societate, dreptul fiind considerat inca din antichitatea romana
un produs al societatii, conform dictonului latin,, ubi societas
ubi jos” (unde este societate, acolo este si drept) 6.
Prin urmare, stiinta dreptului este o stiinta sociala ce
studiaza fenomenul juridic in toata complexitatea sa, si„care
formuleaza principiile generale in baza carora dreptul isi
structureaza un mecanism adecvat de influentare a comportamentului
oamenilor, in temeiul unor cerinte valorice”7.
2. 2. Clasificarea stiintelor juridice
 Stiinte juridice cu caracter general in care se
incadreaza si disciplina„Teoria generala a statului si
dreptului” (o introducere in studiul dreptului si statului) care
studiaza aspectele generale privind statul si dreptul;
5 Momcilo Luburici– op. cit, p. 11;
6 I. Ceterchi, I Craiovan -„Introducere in Teoria generala a dreptului”,
Editura All, Bucuresti, 1993, p. 5.
7 N. Popa, M.-C. Eremia, D.-M. Dragnea–„Teoria generala a dreptului.
Sinteze pentru seminar”, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p. 4.

18 Oana Duta, Dragos Marian Radulescu
 Stiintele juridice istorice ce studiaza statul, dreptul,
conceptiile politico-juridice urmarind evolutia lor concreta
(unde regasim discipline precum: istoria statului si dreptului,
istoria doctrinelor juridice etc.);
 Stiintele juridice de ramura sau speciale, ce studiaza
normele juridice si raporturile juridice corespunzatoare pe
ramuri distincte si institutii de drept (unde se afla discipline ca:
dreptul constitutional, dreptul civil, dreptul penal, dreptul
administrativ, dreptul international, dreptul muncii, dreptul
comercial, dreptul comunitar, etc.);
 Stiinte juridice auxiliare8 (ajutatoare, participative) ce
sunt in stransa legatura cu stiintele juridice si la care se recurge
pentru o mai buna cunoastere a dreptului, precum si pentru
imbunatatirea acestuia (si unde apar: criminalistica, medicina
legala, statistica juridica, drept comparat, sociologie juridica,
logica juridica, psihologie juridica, antropologie juridica,
semiotica si semiologie juridica).
Intre stiintele juridice exista o stransa corelatie, ele
formand un tot unitar, un sistem (sistemul stiintelor juridice).
&3 Metodele de studiu ale disciplinei
„Introducere in studiul dreptului si statului”
3. 1. Obiectul disciplinei„Introducere in studiul
dreptului si statului”
Disciplina„Introducere in studiul dreptului si statului”
este o disciplina juridica cu caracter general„care studiaza
8 Lidia Barac -„Elemente de teoria dreptului”, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2009, referitor la semnalarea acestei ramuri face trimiteri la I.
Ceterchi, I. Demeter, V. Hanga, G. H. Bobos, Momcilo Luburici, D.
Mazilu, C. Zota–„Teoria generala a statului si dreptului”, 1967, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Introducere in studiul dreptului si statului 19
dreptul in ansamblul sau, in generalitatea si integralitatea sa,
ordinea juridica in globalitatea sa. Ea formuleaza definitia
dreptului, celelalte concepte categorii specifice dreptului cu
care opereaza, fiind valabile pentru toate stiintele juridice [...].
De asemenea, ea formuleaza, o serie de principii generale
valabile pentru toate stiintele juridice.”9
Data fiind legatura indisolubila dintre stat si drept,
disciplina„Introducere in studiul dreptului si statului”
cerceteaza si aspectele juridice privind statul, precum si relatia
dintre drept si stat, incadrandu-se din acest punct de vedere in
randul disciplinelor stiintifice si didactice complexe10.
3. 2. Metodele de cercetare utilizate in studiul dreptului
Ca si alte stiinta sociale, stiinta dreptului opereaza cu
notiuni, categorii, concepte si principii care permit generalizarea
experientei umane pe baza unei metodologii specifice.
Metodologia (gr. methodos11– metoda si logos– stiinta)
este„stiinta metodei”, a elaborarii, selectarii si utilizarii
metodei adecvate in procesul de cercetare a fenomenului
juridic.
In literatura juridica de specialitate metodologia a fost
definita drept sistemul celor mai generale principii de
investigatie, deduse din sistemul celor mai generale legi
obiective12.
9 I. Ceterchi, I. Craiovan– op. cit., p. 9.
10 Momcilo Luburici– op. cit, p. 16;
11 Methodos (meta - dupa si odos– cale, drum) insemnand„dupa cale”,
indrumarul ori calea de urmat in investigatia stiintifica, dar si modul de
expunere.
12 Nicolae Popa–„Teoria generala a dreptului”, Ed. Actami, Bucuresti,
1994, p. 21, citat de Stefan Deaconu in„Metodologie juridica Curs practic
pentru studenti.”, ed. a 2-a, Editura Hamangiu 2009, p. 2.




Numar pagini: 277
Anul aparitiei: 2012

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.580 sec