Invataturile lui Confucius (Analectele)

Invataturile lui Confucius (Analectele)
-15%
Editura:
Anul publicării: 2008
Pagini: 196
Categoria: Sfaturi practice
14,45 lei
17,00 lei (-15%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: stoc epuizat
stoc epuizat

DESCRIERE

Aceasta carte contine preceptele lui Confucius, intrebarile si raspunsurile formulate cu ocazia studierii intelepciunii si a guvernarii in cadrul convorbirilor filozofului cu discipolii sai, cu principii si ministrii din vremea sa, care au fost consemnate de discipolii sai.
Filozoful Kung era din regatul Lu. Numele sau de familie era K'ung, prenumele sau Kion si i se spunea Tchung ghi. Tatal sau Chu leang Ho se casatoreste mai intai cu o fata din familia Cheu, care i-a nascut noua fete si nici un baiat. Din partea unei femei cu o pozitie sociala inferioara, a avut un fiu, pe nume Heng, care era schiop. Apoi a cerut-o in casatorie pe o fata din familia Ien. Aceasta familie, care avea trei fete, i-o dadu pe cea mai tanara dintre ele, pe nume Tcheug tsai. Theng tsai, rugandu-se pe muntele Guri K'ion, l-a nascut pe Confucius, caruia din aceasta cauza i s-a spus Kiu.
Inainte ca el sa se nasca in K'iu li, tinutul sau natal, un inorog dadu la iveala din gura sa o carte impodobita cu pietre scumpe, pe care erau scrise aceste cuvinte: "Un copil, invaluit in apele cele mai adanci, va sprijini imperiul clatinat in timpul dinastiei Tcheu si va fi rege fara regat". Mama lui Confucius a fost uimita de aceasta minune. Ea a legat un snur de matase de cornul misteriosului inorog care dupa doua nopti, a disparut.


Fragmente

11. 11. Maestrul spune:
- Cel care isi reevalueaza cunoasterea acumulata, dobandind astfel noi cunostinte, poate sa-i invete si pe altii.

11. 12. Maestrul spune:
- Omul intelept nu este un simplu vas sau o simpla unealta, cu o singura intrebuintare.

11. 13. Tzeu Kung a intrebat ce trebuie sa faca un om intelept. Maestrul a raspuns:
- inteleptul incepe prin a face ceea ce vrea sa-i invete pe altii sa faca. apoi incepe sa-i invete.

11. 14. Maestrul spune:
- inteleptul ii iubeste pe toti oamenii cu aceeasi dragoste.
Omul de rand este insa partinitor si nu ii iubeste pe toti oamenii.

11. 15. Maestrul spune:
- A citi si a studia fara a gandi este o desertaciune; a
gandi fara a citi sau fara a beneficia de calauzirea maestru
lui, e periculos.

11. 16. Maestrul spune:
- A studia doctrine contradictorii este daunator.

''daca aveti parte de ele, chiar daca nu e vina voastra, nu incercati sa va sustrageri din aceasta situatie. Daca omul intelept abandoneaza calea virtutii, cum ar mai putea sa afirme ca este intelept? Omul intelept nu abandoneaza niciodata aceasta cale, nici cand se confrunta cu problemele cele mai dificile, nici cand cele mai grele necazuri navalesc asupra lui.''

IV. 6. Maestrul spune:
   - Nu am intalnit inca nici un om care sa fi iubit cu toata inima virtutea si sa fi urat din tot sufletul viciul. Cel care iubeste cu adevarat virtutea, nu-si mai doreste altceva; cel care uraste din toata inima viciul nu se mai expune loviturilor din partea raului. Oare s-a straduit din tot sufletul pana acum cineva sa infaptuiasca binele timp de o zi intreaga? Nu cred ca puterea este cea care ne lipseste.
Poate ca exista vreun om care sa vrea din tot sufletul sa infaptuiasca binele dar sa nu aiba puterea necesara. Eu nu am intalnit insa un astfel de om.
Orice om, daca se straduieste din rasputeri, poate atinge perfectiunea!

IV. 7. Maestrul spune:
- Fiecare categorie de oameni este inclinata catre excese caracteristice. Poti sa-ti dai seama de caracterul unui om, judecandu-i excesele.
Omul virtuos este excesiv de ingaduitor, iar omul obisnuit excesiv de meschin; omul virtuos exagereaza in facerea binelui, iar omul simplu in asprimea cu care ii judeca pe altii.


VI. 17. Maestrul spune:
- Omul se naste neviciat, cu o inima dreapta. Daca omul
isi pierde, cu timpul, aceasta rectitudine sufleteasca innas
cuta si totusi continua sa traiasca, el nu merita sa fie fericit.

VI. 18. Maestrul spune:
- E mai bine sa iubesti virtutea decat sa o cunosti din
carti, si e mult mai bine sa-ti gasesti desfatarea in virtute, decat doar sa o iubesti.

VI. 19. Maestrul spune:
- Un om a carui virtute depaseste media, poate pricepe
invataturi inalte. Un om cu o virtute sub-mediocra nu poate sa le priceapa.

VI. 20. Fan Tch'eu a intrebat ce inseamna a fi prudent.
Maestrul spune:
- Sa-ti faci datoria fata de semenii tai, sa onorezi spiritele dar sa pastrezi o anumita distanta fata de ele, ar putea in semna sa fii prudent.
A onora spiritele inseamna a te stradui din toata inima sa te arati recunoscator fata de ele si sa le inchini ofrande. Spiritele despre care se vorbeste in acest context sunt cele carora trebuie sa li se aduca ofrande. Sa pastrezi o anumita distanta fata de ele inseamna sa nu incerci in...''


Daca nu tii la virtute, ii esti foarte simpatic. El iti cere insa sa muncesti peste puterile tale si nu e niciodata multumit de ceea ce faci.

XIII. 26. Maestrul spune:
- inteleptul este impacat si smerit. Omul de rand este
orgolios si nu are pace in sufletul lui.

XIII. 27. Maestrul spune:
- Omul curajos, hotarat, care se comporta firesc si e atent la tot ce spune, se va apropia mult de desavarsire.

XIII. 28. Tzeu Iu l-a rugat pe Confucius sa-i spuna ce trebuie sa faca pentru a deveni ucenic al intelepciunii. Maestrul a raspuns:
- Sa fii aspru cu tine, hotarat, sa-i indemni politicos, cu blandete, si pe altii sa apuce pe Calea virtutii. Pentru prieteni sa fii un exemplu de devotament si de intelepciune, iar pentru cei din familie un exemplu de dragoste si intelegere.

XIII. 29. Maestrul spune:
- Daca inteleptul ar fi lasat sa invete poporul, dupa sapte ani regatul ar dispune de adevarati soldati.

XIII. 30. Confucius spune:
- Sa trimiti pe campul de lupta oameni neinstruiti. in
seamna sa-i trimiti la moarte.


XVII. 21. Maestrul spune:
   - Cei care nu fac altceva decat sa manance si sa bea cat e ziua de lunga, fara sa-si ocupe cu nimic mintea, nu au de-a face cu virtutea. Acesti oameni mai bine s-ar apuca sa joace sah, decat sa nu faca nimic.

 XVII. 22. Tzeu Iu spune:
- Pentru cel intelept, curajul nu este oare o virtute?
Maestrul raspunde:
- inteleptul pune dreptatea mai presus de toate. Demnitarul care are curaj dar nu este un om drept, se razvrateste.
Omul de rand care e indraznet dar nu este drept, devine
talhar.

XVII. 23. Tzeu kung intreaba:
- Pentru cel intelept, exista si oameni demni de dispret?
Maestrul raspunde:
- Da. inteleptul ii dispretuieste pe cei care comenteaza
defectele sau greselile aproapelui sau; pe cei care ii deni
greaza pe superiorii lor; pe cei puternici care incalca legea si pe cei indrazneti dar nechibzuiti.
Maestrul a adaugat:
- Dar pe tine, Seu, ce te indigneaza?
- Pe mine ma revolta cei care se iau intotdeauna dupa altii, crezand ca aceasta este o atitudine chibzuita; cei care vor sa aiba intotdeauna ultimul cuvant, crezand ca asta inseamna sa ai curaj; cei care dezvaluie cusururile ascunse ale altora, crezand ca in asta consta sinceritatea.

XVII. 24. Maestrul spune:
- Cel mai greu iti vine sa te porti cu servitorii. Daca esti...''



Nr. de pagini: 196
Anul aparitiei: 2008

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de aceiași autori

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.242 sec