Istorie, geopolitica si spionaj in Balcanii de Vest (Cu generalii Iulian Vlad si Aurel Rogojan)

Istorie, geopolitica si spionaj in Balcanii de Vest (Cu generalii Iulian Vlad si Aurel Rogojan)
Editura:
Anul publicării: 2009
Categoria: Personalitati
75,00 lei
Disponibilitate: stoc epuizat
stoc epuizat

DESCRIERE

Gen brig (r) Aurel Rogojan: “Papalitatea a interzis o vreme orice fel de referiri la“Dacia” si“daci””

“Domnule director, Stimati editori,

Domnilor generali, Distins auditoriu,
In primul rand, fie-mi ingaduit sa prezint tuturor celor  de fata omagiile mele, multumirile si recunostinta pentru marea onoare de a savarsi impreuna acest moment cu multiplele semnificatii, implicate de  lansarea lucrarii“Istorie, geopolitica si spionaj in Balcanii de Vest“.
In acelasi timp, prezint scuzele  si exprim regretele coautorului, dl. prof. univ. dr. Traian Valentin Poncea de a nu putea fi prezent, deoarece in sanatatea mamei sale, precum si a unui unchi nonagenar au intervenit urgente medicale.
Desi nu am parte intaia oara  de un  eveniment  editorial personal  important, ma aflu in premiera la o lansare de carte.
Dar premiera cea mare, care imi da emotii este, pentru mine, faptul de a fi reusit, cu acest prilej, sa ajung  in Tinutul istoric al Maramuresului. In  acest sanctuar pastrator al identitatii noastre, pe care nu putini au incercat, mai incearca si vor mai incerca sa o altereze, manipuland informatia, falsificandu-ne istoria, ori modificand echilibrele geopolitice.            
Aproape ca,  am oferit“codul“ in care trebuie inteleasa  aceasta carte despre cea mai recenta disolutie si reconfigurare geopolitica a regiunii Balcanilor de Vest, dupa ce o vom fi citit si numai dupa ce vom reflecta asupra mesajelor ei.
Unul dintre primii  citiori, mi-a retinut atentia, si nu pot decat sa-i dau dreptate, ca lectura cartii ii obliga pe cei prinsi  in euforia, alteori si in furia, globalizarii,  sa reflecteze mai sanatos si mai adanc la un noile dimensiuni ale“securitatii etnice”.    Multumesc inteligentului cititor pentru faptul de a ma fi orientat in cele ce urmeaza sa spun.
Poate parea un paradox,  dar curentul mondial al globalizarii nu estompeaza, ci, dimpotriva dezgheata si acutizeaza crizele cronice de identitate.
Se estimeaza ca in urmatoarele decenii numarul statelor lumii va depasi  300. O asemenea predictie venita din partea cartografilor Departamentului de Stat, poate fi interpretata si ca o invitatie. Dar numai pentru separatistii de pe alte continente si spatii geopolitice, unde s-ar putea coagula centre de putere concurente.
Pentru ca propriul climat de forta sa fie preponderant pe plan international, trebuie sa fii cat mai profund implicat in administrarea si gestionarea crizelor planetei. Daca asemenea  crize nu ar exista, le creezi si apoi te erijezi in salvatorul democratiei. Crizele balcanice,  pot fi, in acest sens, fara exceptie, studii de caz. Nu dorim sa anticipam ceea ce cititorii trebuie sa deduca pe baza faptelor si potrivit propriilor referinte axiologice.
A disparut liantul ideologic politic al polilor de putere si al statalitatii, specific veacului al XX-lea, cel mai violent din istoria omenirii. Dar, se afirma, in schimb, in tonuri si nuante uneori dramatice si periculoase un nou liant, etnico-religios si economic. Adica acel liant asupra caruia Andre Malraux atragea atentia, spunand ca secolul prezent va fi… sa nu va mai fi deloc. Federatia iugoslava a disparut, nu in ultimul rand, si pe fondul intolerantelor de natura culturala, spiritual-religioasa.
De la Administratia Carter incoace, in intreaga lume au fost stimulate cele mai diverse modalitati de subversiune la adresa suveranitatilor nationale, iar razboiulmondial pentru democratie a dus, dupa invingerea comunismului, paradoxal la declinul democratiei. Din peste 200 de tari, 2/3 nu cunosc ori sunt incompatibil istoric, cultural, religios, dar mai cu seama economic, cu setul valorilor democratice occidentale. Dar asta nu inseamna ca acelor tari, care ca populatie reprezinta majoritatea calificata a planetei, trebui obligate,“manu military” sa se converteasca la un sistem de valori care nu le reprezinta.
“Istorie, geopolitica si spionaj in Balcanii de Vest” s-a tiparit in  Maramures si i s-a atestat existenta in capitala Banatului dintre fruntariile Romaniei. In locuri unde granitele ne-au durut si ne mai dor… Dar avem, oare,  in jurul nostru, vreo granita care nu doare? Macar, asa, din cand, in cand, ca o reuma prevestitoare de vreme rea…    
Prin ceea ce am spus doresc sa ne facem intelesi de ce nu puteam ocoli  realitatile dramatice, pentru veacul al XXI-lea, si de care ar trebui sa fim mult mai aproape, chiar si sufleteste, ale romanitatii sud-dunarene. Nationalismele agresive sunt mai puternice decat guvernele. Mai mult chiar, precum iarba rea, sunt perene si nu pier. In secolul  XIII este atestat genocidul  prin care se viza anularea identitatii lingvistice latine  a populatiei sud-dunarene  ( pag. 286 -287) .   
Exista si dovezi mai putin transparente ca papalitatea a interzis o vreme orice fel de referiri la“Dacia” si“daci”, iar prin tarile scandinave ar mai exista reprezentanti ai unui grup etnic care practica o anumita mitologie dacica, atat de prezenta, chiar obsedanta, in gandirea si opera lui Eminescu.
Ca om din lumea informatiilor secrete, sunt convins ca Eminescu a fost eliminat din viata publica si din cea pamanteana, pentru militantismul sau in slujba ideii daco-romane ca aspiratie politica. Era minutios supravegheat si de spionii Cancelariei Aulice si de cei ai Ohranei tariste.
In ultimele doua secole, populatia cu identitate lingvistica latina din spatiul ex-iugoslav aproape ca a disparut din statisticile oficiale. Ori, este  stiut ca  minciunile sunt de trei categorii: minciuna, minciuna sfruntata si statistica.
In secolul XXI, in anul 2008, a fost  legitimata, oarecum chiar pe langa spriritul Conventiei cadru pentru protectia minoritatilor, o noua etnie, cea vlaha. Desi rezolutia  A. P. C. E. priveste situatia minoritatii entice romanesti, Jurgen Herrmann, raportorul A. P. C. E. a folosit in raportul sau sintagma ambivalent“vlahi/romani”, dar in doua articole se fac distinctiile “minoritatile vlaha si romaneasca”, in timp ce intr-un alt articol se utilizeaza formularea ambigua“vlahi/ romani”.
Din ratiuni asa zise ale securitatii statelor respective, adevarul despre romanii din spatiul ex-iugoslav, Bulgaria si Grecia a fost si ramane un secret bine ascuns si strajnic pazit in ultimele doua secole.  Nu intamplator, dupa  Revolutia Franceza.
Ignoranta sinonima cu uitarea de neam, inclusiv a europarlamentarilor din Romania care au votat recunoasterea noii etnii, o fi oare mai putin odioasa decat tradarea?!
In documentarea noastra pentru aceasta carte am dat peste un document cutremurator: planul serviciului secret elen privind anularea identitatii etnice a macedonenilor datat la 16 februarie 1982.  La vremea cand a fost  emis documentul,  stiam din propria activitate ca, prin acele locuri,  congenerii nostrii  aveau  limba batuta in cuie, ca sa nu-si poata rosti  identitatea…
Falsificarea istoriei noastre a inceput odata cu distrugerea scrierilor despre daci, odata cu marea conspiratie impotriva rolului dacilor in istoria imperiului roman si a trecerii sub tacere a subiectului privind imparatii daci ai Romei.
La 1687, presedintele Academiei Suedeze, Carolus Lundius a publicat, la Universitatea din UPSALA studiul monografic“Zamolxis Primus Getarum Legislator” in care se mentioneaza:“ Qui enmin in Thracia nominate Getae, iidem tempore procedente dicti Gothi, quos etiam antiquiora secula Scythas appellarunt”. Adica cei care in Tracia erau numiti geti, in acelasi timp li se spunea goti, dupa cum in secolele dinainte se chemau sciti. De ce manualele de istorie spun astazi altceva ori nimic?!
Cam lunga paranteza si simt nevoia sa ma explic de ce am facut-o.  Dintotdeauna sedentari ai spatiului carpato-danubiano-pontic,  avem in spate poverile grele a nu mai putin de sapte- opt milenii de istorie… Pasaportul cu care noi ne legitimam in contactele cu alte popoare trebuie sa fie tabla de lut de la Tartaria, ganditorul de la Hamangia, traditile si obiceiurile de o vechime  cu Vedele, monumentele criptice atestatoare a legaturilor de patru milenii cu vechea civilizatie egipteana…oalele de lut de la Cucuteni. Dupa ce calendar la cancelaria domneasca a lui Stefan cel Mare actele erau datate la“valeatul cinci mii patru sute si…”? Calendarul“de la facerea lumii” arata atunci cu  vreo 200 de ani mai putin… Pe pragul portii Casei Iurca din Calinestii de Maramures scrie“valeatul 7301 de la facerea lumii…”
In raport cu aceasta varsta, vecinii nostrii sunt inca niste copii, a caror neastampar a generat mai multe caramboluri in istorie. Deci trebuie sa fim atenti la zburdalniciile acestor adolescenti, la scara istoriei, de care mai trebuie, inca, sa ne ascundem“femeile frumoase si caii buni”. Altfel, cum ochi ageri si auz fin au, adica bune servicii de spionaj si informare, repede ne muta ori sar gardul, desigur  figurativ exprimandu-ne.
In spatiul geopolitic din jurul Romaniei s-au produs, in ultimele doua decenii, si continua a se desfasura ori pregati evenimente din categoria celor care constitue repere ale istoriei. Asemenea evenimente, atunci cand s-au mai produs, nu ne-au adus intotdeauna bucurii. Si nici vocea noastra  nu a fost intotdeauna ori intocmai ascultata. Dimpotriva.
Acesta este motivul pentru care autorii au comis in urma cu trei ani fapta de a ridica un colt al valului ce acopera“Spionajul maghiar in Romania”, in lucrarea cu acelasi titulu,  iar acum oferim cititorilor interesati, in contextul mai amplu al“Istoriei, geopoliticii si spionajului in Balcanii de Vest”, si un capitol despre preocuparile pe  care serviciile de informatii de la Belgrad le-au avut si le au in spatiul etnic romanesc.
“Prietenia romano– iugoslava” era candva, cel putin aparent, proverbiala. Existau si exista temeiuri in acest sens. Si serviciile secrete ale celor doua state au legaturi traditionale.  Pe un traseu sinuos si cu destule accidente…
Dar, ca si in politica ori afaceri, in spionaj nu exista decat interese, iar aliatul de azi a fost abordat, in secret, ca posibilul adversar de maine… Asa este de cand lumea, mai cu seama ca tentatia de a vedea ce se intampla in curtea altuia este irepresibila intre vecini.
Un capitol al cartii, “Disolutia statala a federatiei iugoslave” si anexele privind“Originile si evolutia istorica a conflictelor inghetate din Balcani”, respectiv“ Probleme litigioase, riscuri si vulnerabilitati de securitate in Balcani” vor ridica cititorilor nu putine intrebari in legatura cu rolul comunitatii europene, al S. U. A, O. N. U. si N. A. T. O. in cea mai recenta criza balcanica.
Este valabil, cel putin in parte,  raspunsul dat in 1962, de istoricul grec Apostolos Daskalakis, care, referindu-se la evenimente trecute, oarecum similare, afirma:”Concertul european era interesat in a domina prin provocarea de conflicte sangeroase, negocieri de culise, aliante secrete, dand nastere chiar si combinatiilor oportuniste“
O asemenea combinatie oportunista ar putea fi si folosirea logisticii operative Al Qaeda in declansarea fazelor sangeroase ale crizei iugoslave…        La fel si permisivitatea cu care s-a tratat de catre S. U. A. avansul fundamentalismului islamic catre inima,  si asa obosita, a batranului continent.
In spatiul ex-iugoslav comunitatea internationala a asistat oare chiar neputincioasa la experimentul“privatizarii razboaielor”?
Animozitatile istorice dintre albanezi si sarbi, dintre sarbi si bosniaci au fost privatizate de catre clanurile mafioto-teroriste. Nu punem in discutie daca trebuia sau nu sa se constitue un al doilea stat albanez, ci metodele utilizate in acest sens: pactul convenit cu teroristii, traficantii de droguri si de arme, importul de insurgenta fundamentalista, violurile in masa si genocidul. Unde toate acestea? Nu la vreo margine de lume, ci in  Europa secolului al XXI-lea!
Asa ceva nu era posibil sa se intample fara puternice complicitati subterane.
Daca vom compara o harta a Balcanilor de Vest dupa invadarea Iugoslaviei de catre Hitler, cu harta din zielele noastre, nu vom avea de sesizat prea mari diferente. O fi doar o coincidenta intamplatoare sau expresia unor interese economice in drapajul politico- strategic al noii ordini nedemocratice internationale?

  Cititi si veti gasi raspunsul.

Speram ca informatiile ce le oferim in aceasta lucrare sa fie folositoare si autoritatilor statului roman, precum si organizatiilor neguvernamentale interesate de congenerii nostrii din
regiunea  Balcanilor, care le trimit carte romaneasca, omitand ca ei nu stiu citirea limbii romane, iar putinele bisericile in care se oficiaza serviciul religios in limba materna sunt somate sa-si inceteze activitatea.
Nu pot sa inchei fara a adresa multumiri si a ne exprima recunostinta  organizatorilor acestui eveniment si celor prin a caror contributie de orice fel a fost posibil ca aceasta carte sa vada lumina tiparului, intre care: gazda evenimentului - Biblioteca Judeteana“Petre Dulfu” si directorul ei, domnul profesor Teodor Ardelean; Casa de Editura Poema si sufletele acesteia  doamna Cornelia si domnul Alexandru Peterliceanu; domnilor  ing. Ioan Krutz, responsabilul procesului tehnic de tiparire, Gheorghe Parja, consilier editorial, Ananei Gagniuc, redactorul de carte, precum si tuturor acelora care au contribuit prin munca lor anonima, dar importanta  la tiparirea cartii; nu in ultimul rand multumesc distinsilor invitati, care ne-au onorat, acceptand sa fie prezenti la acest eveniment.”

Gen brig (r) Aurel Rogojan Cuprins: CUVANT INAINTE 9 CAPITOLUL I 11 CADRUL ISTORIC, GEOPOLITIC SI GEOSTRATEGIC. PRIMELE STRUCTURI INFORMATIVE 11 I. 1. Date generale privind Peninsula Balcanica. Localizare geografica si originea numelui 11 I. 2. Coordonate istorice. Crearea primelor formatiuni politice sud-slave in Balcanii de Vest 13 I. 2. 1. Slovenia 16 I. 2. 2. Serbia 17 I. 2. 3. Croatia (Hrvatska) 20 I. 2. 4. Bosnia si Hertegovina 21 I. 2. 5. Macedonia 23 I. 2. 6. Albania 25 I. 3. Romanitatea sud-dunareana 27 I. 4. Cucerirea otomana si consecintele ei pentru popoarele din Balcani 29 I. 5. Evolutia teritoriilor balcanice la sfarsitul evului mediu si in epoca moderna 32 I. 5. 1. Migrari si emigrari in Balcani 33 I. 5. 2. Lupta de emancipare nationala in Balcanii de Vest. «Chestiunea orientala», miscarea ilirica si iugoslavismul 34 I. 5. 3. Croatia (Hrvatska). Evolutia spre modernitate a Croatiei 38 I. 5. 4. Rezistenta antiotomana si evolutia Muntenegrului 39 I. 5. 5. Lupta de eliberare a Bosniei. „Colonizarea“ si islamizarea provinciei 42 I. 5. 6. Kosovo – „Vechea Serbie“ 43 I. 5. 7. Evolutia Albaniei 44 I. 5. 8. Crearea Serbiei moderne 49 I. 6. Primele structuri informative sarbesti 51 I. 6. 1. Dregatoriile secrete ale tarului Stefan Dušan 51 I. 6. 2. Structurile informative secrete sarbe in perioada luptei de eliberare antiotomana 52 I. 6. 3.„Liktors“- Politia informatiilor secrete 52 I. 6. 4. Departamentul pentru Activitatea de Politie Confidentiala 54 I. 7. Structurilor informative in perioada Regatului Sarb modern 54 I. 7. 1. Serviciul de Informatii al Armatei Sarbe 55 I. 7. 2. Conspiratia anti-Obrenovic. Implicarea Serviciului Secret al Armatei in comploturi si actiuni nationaliste 56 I. 7. 3. Serbia, serviciile de informatii si „criza balcanica“ din anii 1912-1913 58 I. 7. 4. Atentatul de la Sarajevo – pretext al Primului Razboi Mondial 61 CAPITOLUL II 67 EVOLUTIA POLITICA SI PRIMELE STRUCTURI DE INFORMATII DIN IUGOSLAVIA MODERNA 67 II. 1. Evolutia politica a spatiului iugoslav dupa primul razboi mondial. Constituirea Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor. Iugoslavia interbelica 67 II. 2. Mica Intelegere si Pactul Intelegerii Balcanice – acorduri de securitate colectiva antirevizioniste 70 II. 3. Criza interna din Iugoslavia interbelica. 72 II. 3. 1. Lovitura de stat a regelui Alexandru – „actul de nastere“ al Iugoslaviei 73 II. 3. 2. Asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei 74 II. 3. 3. Aderarea (de o zi) Iugoslaviei la Pactul Tripartit. Lovitura de stat a generalului Mirkovic. Agresiunea Germaniei. Rezistenta antifascista 77 II. 4. Structurile informative iugoslave in perioada interbelica 81 II. 4. 1. Directia Securitatii Statului era structurata pe trei departamente si mai multe sectii, dupa cum urmeaza: 82 II. 4. 2. Directia Securitatii Publice (Departamentul Administrativ), cu: 84 II. 5. Structurile de informatii iugoslave dupa disolutia sangeroasa a Regatului Iugoslaviei, in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial si in primii ani postbelici 85 II. 5. 1. Structurile informative iugoslave in timpul celui de-al doilea razboi mondial si in primii ani postbelici 85 CAPITOLUL III 93 STUCTURILE INFORMATIVE ALE IUGOSLAVIEI IN PERIOADA RAZBOIULUI RECE 93 III. 1. Serviciul securitatii statului 93 III. 1. 1. Crearea Serviciului de Securitate a Statului („Uprava Državna Bezbednosti“-„U. D. B.“). Principalele sale directii de actiune 93 III. 2. Evolutia sistemului informativ represiv al securitatii Iugoslaviei. Structura, organizare si directii de actiune 96 III. 2. 1. Serviciul de Securitate a Statului (U. D. B.) 97 III. 2. 2. Serviciul de Informatii al Armatei (O. U.) 99 III. 2. 3. Restructuarile serviciilor de informatii iugoslave din anii ’60. Crearea S. D. B.-ului 100 III. 3. Operatiuni executive externe ale S. D. B. in timpul Razboiului Rece 101 CAPITOLUL IV 106 DISOLUTIA STATALA A FEDERATIEI IUGOSLAVE 106 IV. 1. Premisele destramarii federatiei iugoslave 106 IV. 2. Contextul geopolitic al disolutiei Iugoslaviei 109 IV. 2. 1 Secesiunea Sloveniei si Croatiei 110 IV. 2. 2 Razboaiele civile din Croatia, Bosnia si Hertegovina 112 IV. 2. 3 Actori externi ai dezmembrarii Iugoslaviei 113 IV. 2. 4. Internationalzarea conflictelor din spatiul ex-iugoslav 120 IV. 2. 5. Islamism versus ortodoxism 127 IV. 2. 6. Pacea iluzorie a acordurilor de la Dayton si Paris 130 IV. 2. 7 Kosovo – Scenarii vechi pentru evenimente noi 131 IV. 2. 8 Interventia internationala in Kosovo – al II-lea razboi al N. A. T. O. din istoria de cincizeci de ani ai Aliantei 133 IV. 2. 9. Spionaj american la Belgrad – tradarea generalului Momcilo Perišic 138 IV. 2. 10 Parlamentul european acorda provinciei Kosovo independenta supravegheata 142 IV. 2. 11 Statul Kosovo – un scenariu „made in USA” 146 CAPITOLUL V 149 DE LA SECURITATEA FEDERTIEI IUGOSLAVE LA SERVICIILE DE INFORMATII ALE STATELOR SUCCESOARE 149 V. 1. Structurile de informatii unionale 149 V. 2 Serviciile de informatii si securitate ale Republicii Serbia 150 V. 3. Sistemul de securitate al „Micii Iugoslavii“ 151 V. 4. Reforma sistemului de securitate al „Micii Iugoslavii“ dupa „deceniul Miloševic“ 152 V. 5. Reforma institutional-juridica a serviciilor de securitate 155 V. 6. Serviciile de informatii ale Uniunii Serbia si Muntenegru 159 V. 7. Ultima reorganizare a serviciilor de informatii si securitate inainte de dizolvarea Uniunii Serbia si Muntenegru 163 V. 8 Serviciile secrete paralele din Kosovo 164 V. 9. Sistemul securitatii nationale al Serbiei 165 V. 10. Serviciile de Informatii ale Macedoniei 167 V. 11. Serviciile de informatii ale Croatiei 171 V. 12. Serviciile de informatii ale Sloveniei 177 V. 13. Serviciile de informatii ale Bosniei-Hertegovinei 180 V. 14. Constitutia Kosovo si sistemul de securitate 183 CAPITOLUL VI 184 IUGOSLAVIA VERSUS ROMANIA IN RAZBOIUL DIN UMBRA 184 VI. 1. Scurt istoric al sarbilor din Romania 184 VI. 2. Primele actiuni informativ-contrainformative semnificative ale Serbiei pe spatiul romanesc (1878-1918) 185 VI. 3. Actiuni ale serviciilor de informatii iugoslave pe spatiul romanesc in perioada interbelica si in timpul razboiului. Atragerea minoritatii sarbo-croate la actiuni antistatale 187 VI. 4. Actiuni in Romania ale structurilor informative secrete ale rezistentei iugoslave 195 VI. 5. Romania – tinta inamica a spionajului iugoslav in perioada 1945-1960 204 VI. 6. Evolutii ale actiunilor spionajului iugoslav in Romania in perioada 1960-1989 222 VI. 6. 1. Raporturile romano-iugoslave in intervalul 1960-1989 222 VI. 6. 2. Reluarea ofensivei spionajului iugoslav in Romania dupa moartea lui Tito 228 VI. 6. 3. Implicarea serviciilor de informatii iugoslave in evenimentele de la Timisoara si Bucuresti din decembrie 1989 233 VI. 7. Actiuni de spionaj iugoslave pe spatiul romanesc dupa evenimentele din decembrie 1989 236 VI. 8. Actiuni acoperite ale serviciilor de informatii sarbesti 237 VI. 8. 1. Actiuni de influenta, propaganda si climat 237 VI. 8. 2. Monitorizarea si orientarea comunitatilor conationalilor din Romania 238 VI. 8. 3 Controlul comunitatilor romanesti din spatiul ex-iugoslav 239 CONCLUZII: 248 ANEXE 253 Slovenia – Asezare geografica, suprafata si populatia 253 Serbia - Asezare geografica, suprafata si populatia 255 Muntenegru - Asezare geografica, suprafata si populatia 258 Croatia - Asezare geografica, suprafata si populatia 259 Bosnia si Hertegovina - Asezare geografica, suprafata si populatia 260 Macedonia - Asezare geografica, suprafata si populatia 262 Iosip Broz Tito - Repere ale biografiei 264 Cronica operatiunilor executive externe realizate de U. D. B. (U. D. B. A.) care au avut va scop eliminarea fizica a „tintelor“ 268 Planul serviciilor secrete elene pentru macedoneni 271 „Umbrela” comunitatii de informatii a N. A. T. O. si logistica Al Queda – piloni ai secesiunii republicilor ex – iugoslave 274 Manipularea informationala specializata si genocidul de la Srebenita 276 Operatiuni executive speciale ale serviciilor secrete britanice 281 Lideri ai U. C. K. si traficul cu organe prelevate de la prizonierii sarbi 286 Agentia de Securitate si Informatii (B. I. A.) 288 Romanitatea sud-dunareana - comunitatile romanesti din Balcani: trecut, prezent, viitor 289 Provincia istorica Banat. Banatul romanesc. 301 Banatul sarbesc si Provincia autonoma Vojvodina 301 Date si informatii privind pregatirea interventiei Tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia, Romania, Iugoslavia si Austria 309 Cronologia vizitelor lui Iosip Broz Tito in Romania 319 Intalnirea de la Virset din august 1968 dintre Nicolae Ceausescu si Iosip Broz Tito 321 -Stenograma discutiilor- 321 Origine si evolutia istorica a „conflictelor inghetate” din Balcani 327 Probleme litigioase, riscuri si vulnerabilitati de securitate in spatiul balcanic 337 BIBLIOGRAFIE: 354

Autori: Aurel I. Rogojan, Traian Valentin Poncea
Anul aparitiei: 2009

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Cărți noi - Personalitati

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.954 sec