Legitima aparare a statelor

Legitima aparare a statelor
-25%
Editura:
Anul publicării: 2012
Categoria: General
9,00 lei
12,00 lei (-25%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Prezenta lucrare abordeaza problematica legitimei aparari a statelor, o tema de mare actualitate.

Am considerat util ca abordarea acestei tematici sa nu fie una scolastica, de tipul unui manual si, din acest motiv, nu am plecat de la contextul general al raspunderii statelor si de la analiza tuturor conceptelor aflate in conexiune cu legitima aparare. O carte cu un asemenea subiect nu este, de regula, cumparata decat de un numar restrans de specialisti in drept international public, specialisti care cunosc, deja, foarte bine abordarea„clasica“.

M-am straduit sa aduc in discutie idei mai noi, bazate pe lucrari mai putin cunoscute, uneori controversate, care abordeaza aceasta tema, iar in comentariile personale pe care le-am facut am plecat de la fapte, de la realitatile lumii in care traim. Unele din aceste comentarii ies din sfera dreptului international si trec in domeniul relatiilor politice internationale si al sociologiei.


Lumea in care traim este macinata de numeroase conflicte armate. Profesorul Michael Glennon de la Tufts University, SUA, fost director de studii la Academia de Drept international de la Haga, scria in 2002 ca intre 1945 si 1999 un numar de 126 de state, membre ONU, au fost implicate in 291 conflicte militare in care au murit peste 22 de milioane de oameni. Sistemul international pare a reuni doua universuri paralele, unul al normelor de drept international si al institutiilor care ar trebui sa dea viata acestor norme si un altul, cel al realitatilor in care zeci de milioane de oameni sunt torturati si masacrati cu salbaticie. Din nefericire, razboaiele generate de conflicte tribale, etnice sau religioase nu caracterizeaza epocile demult trecute. Genocidul din Rwanda s-a petrecut in 1994, in urma cu doar 17 ani. Tribul majoritar hutu a exterminat, cu o salbaticie cumplita, aproape un milion de oameni din tribul minoritar totusi in mai putin de trei luni. Peste doua milioane de locuitori s-au refugiat in tarile vecine. Numeroase conflicte din Orientul Mijlociu, dar si cel din fosta Iugoslavie au fost generate de tensiuni de natura etnica si religioasa.
 

In acest context tensionat, consider ca prezenta lucrare ce abordeaza problematica legitimei aparari a statelor este de mare actualitate.

Am considerat util ca abordarea acestei tematici sa nu fie una scolastica, de tipul unui manual si, din acest motiv, nu am plecat de la contextul general al raspunderii statelor si de la analiza tuturor conceptelor aflate in conexiune cu legitima aparare. O carte cu un asemenea subiect nu este, de regula, cumparata decat de un numar restrans de specialisti in drept international public, specialisti care cunosc, deja, foarte bine abordarea„clasica“.

M-am straduit sa aduc in discutie idei mai noi, bazate pe lucrari mai putin cunoscute, uneori controversate, care abordeaza aceasta tema, iar in comentariile personale pe care le-am facut am plecat de la fapte, de la realitatile lumii in care traim. Unele din aceste comentarii ies din sfera dreptului international si trec in domeniul relatiilor politice internationale si al sociologiei.

Din pacate, majoritatea specialistilor din domeniul dreptului international public tind sa considere contextul real un subiect tabu si enuntarea unor adevaruri evidente, inacceptabila. Aceasta atitudine se poate justifica prin reticenta de a-si submina pozitia profesionala, dar mai ales prin obsedanta„corectitudine politica“, impusa si repetata la infinit in absolut toate domeniile si la toate nivelurile. Nu ar trebui sa uitam, insa, ca in numele„corectitudinii politice“ multi sefi de state aveau discutii diplomatice cu Jean Bedel Bokassa, presedintele Republicii Centrafricane, caruia ii placeau foarte mult diplomatii. Ii placeau atat de mult incat in 1979, cand a fost inlaturat de la putere, in frigiderul sau s-au gasit parti din trupurile unor diplomati care„disparusera“ prin respectiva republica. Tot aceasta„corectitudine politica“ ne interzice sa observam inegalitatea evidenta a statelor si tot in numele„corectitudinii politice“ se sustine ca ONU este o institutie eficienta si democratica, in care interesele marilor puteri nu au nici o relevanta si ni se tot repeta ca omenirea a ajuns„pe inalte culmi de civilizatie si progres“. In lumea reala, insa, majoritatea statelor sunt conduse in stil dictatorial, regimurile politice din numeroase tari arabe sunt schimbate de puteri straine, cu rezultate dezastruoase, iar pe timp de razboi sunt abolite nu doar legile, ci si minima aparenta de civilizatie a omului modern.

In mediile specialistilor in drept international si diplomatilor se vehiculeaza frecvent ideea ca existenta ONU si a altor organizatii internationale, conventiile si tratatele internationale in vigoare si eforturile diplomatilor au prevenit un al treilea razboi mondial si au asigurat pacea. Evident, exista mult adevar in aceste afirmatii, dar nu putem sa nu ne intrebam cat de mult a contribuit la stabilitatea relativa a lumii asa-numitul„echilibru al terorii“. Conceptul, bine primit si acceptat de specialistii in relatii politice internationale, este mai putin agreat de profesorii de drept international. Nu este intamplator faptul ca acest concept a aparut la doar zece ani de la semnarea Cartei ONU, in 1955, si a fost utilizat si de presedintele Kennedy in 1961, in discursul sau de investitura. Era o recunoastere a faptului ca puterea statelor, puterea lor militara si puterea lor economica, reprezinta un factor mult mai important si mai eficient decat normele dreptului international. Realitatea a demonstrat ca normele dreptului international au fost incalcate sau nu au fost aplicate in numeroase cazuri. Daca legea nu se aplica, ea devine irelevanta. Dreptul international este greu de aplicat prin natura sa, deoarece se adreseaza unor state suverane, care sunt conduse de lideri destul de imprevizibili. Izolarea normelor internationale intr-un turn de fildes este o greseala care poate avea consecinte dezastruoase, deoarece le submineaza credibilitatea si distruge increderea oamenilor in institutiile internationale. Rolul dreptului este acela de a modifica in mod pozitiv realitatea, iar cand acest lucru se dovedeste, decenii de-a randul, imposibil, dreptul trebuie sa se adapteze realitatii.

Peste cativa ani se vor implini sapte decenii de la infiintarea ONU, dar omenirea nu s-a schimbat foarte mult. O organizatie care trebuia sa asigure pacea planetei, dar care nu a reusit sa previna aproape 300 de conflicte militare in care au murit peste 22 de milioane de oameni ar trebui schimbata in profunzime. Oricare din cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU poate sa-si exercite dreptul de veto si celelalte 192 de Natiuni nu mai pot sa intervina pentru stoparea unor razboaie salbatice si primitive.

Salbaticia si primitivismul nu sunt caracteristice doar unor state africane macinate de decenii de conflicte tribale, de foame si de coruptie. Ele pot fi intalnite chiar si in inima Europei. Cel mai graitor exemplu este razboiul din fosta Iugoslavie, in care oameni care convietuisera pasnic vreme de decenii au inceput sa se masacreze din motive religioase si etnice. La sfarsitul secolului XX au existat lagare, au fost descoperite mii de cadavre in gropi comune, iar mii de civili au fost ucisi cu bestialitate. Daca in primul razboi mondial doar 5% din morti s-au inregistrat din randul civililor, in razboaiele„moderne“ aproximativ 75% din morti si raniti se inregistreaza din randul civililor.

In concluzie, deoarece cruciadele, tortura si atitudinile coloniale au ramas cat se poate de actuale, singurul element modificat fiind gradul de ipocrizie, consider ca dreptul si organizatiile internationale ar trebui sa se concentreze asupra limitarii violentelor printr-o legislatie aplicabila si asupra constituirii unor mecanisme functionale de stopare a conflictelor si nu pe multiplicarea lor printr-o abordare idealista a unei societati brutale si prin negarea naturii umane, inca primitiva in esenta sa.
 

Gabriela Serena Petrescu


Autor: Petrescu Gabriela Serena
Anul publicarii: 2012
Nr. pagini: 133

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.246 sec