MASS - MEDIA. Limbaj, cultura si acces la realitate

MASS - MEDIA. Limbaj, cultura si acces la realitate
-25%
Editura:
Anul publicării: 2009
Categoria: Carti diverse
15,00 lei
20,00 lei (-25%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Am zabovit mult inainte de a scrie aceasta scurta prefata. Nu pentru ca as fi avut obiectii referitoare la structura si continutul volumului. Ci pentru ca acest volum ridica o chestiune spinoasa a stiintelor comunicarii - aceea a granitelor. Unde incep studiile de comunicare si unde se termina investigatia lingvistica?
Intr-o recenta sustinere a unei teze de doctorat in cadrul Scolii Doctorale a Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, confruntat cu aceeasi problema, mi-am permis sa fac apel la o comparatie: stiintele comunicarii, am spus, sunt asemenea Albei ca Zapada in casa piticilor - ele se hranesc din farfuriutele si canitele fiecaruia din cei sapte pitici. Altfel spus, ele preiau unitati conceptuale si scheme de metode de cercetare din fondul stiintelor invecinate, fie ele stiinte ale socialului, fie stiinte ale limbajului. Un distins coleg, sociolog, ne-a atras atentia ca in acest„joint-venture" rolul piticilor este de a scoate diamantele din fundul pamantului - in felul acesta stiintele comunicarii beneficiaza de stralucirea cunoasterii aduse din adancuri de sociologie, psihologie, antropologie, istorie, lingvistica, teoria literaturii si artelor etc. Ducand analogia mai departe, as putea adauga ca Alba ca Zapada a muncit din greu sa faca ordine si curatenie in casa piticilor harnici, dar rebeli - stiintele comunicarii au adus contributii substantiale in largirea cunoasterii din campurile stiintifice vecine. Sociologia urbana si stiintele politice au beneficiat de perspectivele deschise de studiile privind efectele presei, iar sociologia organizatiilor s-a imbogatit din analizele privind organizatiile mass media. Psihologia a cules numeroase roade din analiza interactiunilor comunicationale si din studiul comportamentelor de consum. Stiintele limbajului au avut de profitat din investigatiile privind discursul mass media, tehnicile conversationale mediatice si rolul contextelor de comunicare in constituirea mesajelor si a semnificatiilor. Si exemplele s-ar putea inmulti.
Studiile din volumul de mai sus se plaseaza in zona de granita si de interferenta dintre lingvistica si stiintele comunicarii. In general, s-a crezut ca limba, care permite„reprezentarea" lumii, a formelor culturale, a socialului, a individului permite si reprezentarea fenomenului lingvistic insusi. Intaietatea limbii a indemnat o seama de cercetatori (Saussure, Sapir, Benveniste, Levi-Strauss, Barthes etc.) sa considere limbajul articulat ca un model pentru intelegerea fenomenelor culturale: elementele componente ale unei culturi apar ca un ansamblu de semne, care se combina si genereaza intelesuri intr-un mod analog combinarii semnelor lingvistice. Astfel, rand pe rand, sistemul de rudenie, totemismul, institutiile sociale si politice, moda, discursul mass media, publicitatea, formele artistice, miturile si riturile au fost interpretate ca texte, a caror functie si semnificatie poate fi aflata in urma unor operatii de descompunere in unitati elementare (lexicul) si de aflare a principiilor de combinare (gramatica si semantica), asemanatoare celor executate de lingvisti. Si deci, metodele de cercetare impamantenite in si de lingvistica pot si chiar trebuie sa fie aplicate (cu mai multa sau mai putina strictete) in studiul celorlalte zone ale culturii. Ideea este afirmata clar de cuvintele din titlul acestei carti - prin limba se realizeaza constructia culturala si accesul la realitate. Tema este fascinanta si periculoasa - unul din riscurile constructivismului (spre care par a inclina prin formularea-manifest din titlu) este disolutia obiectului in constructe relative si volatile. In aceasta configuratie intrebarea cheie este: care va fi rolul mass media in aceste procese de construire a configuratiilor culturale si a imaginilor noastre despre realitate?
Daca privim cu atentie studiile din volumul de fata observam ca parti-pris-ul constructivist este doar o iluzie. Volumul se caracterizeaza printr-o mare varietate de abordari, nu numai la nivelul grupului de autori, ci chiar la nivelul aceluiasi autor. Faptul ca atare nu ma surprinde, pentru ca el este revelatorul procesului de cautare si promovare a unei identitati teoretice si metodologice a stiintelor comunicarii. Chiar daca dominante sunt cercetarile cu puternica tenta lingvistica, intalnim studii care tin de sociologia organizatiilor mass media sau de stiintele politice sau de studiile asupra mentalitatii.
Astfel, Ana Maria Munteanu propune un prim studiu care se plaseaza intre interogatiile stiintelor politice si ale comunicarii asupra functionarii spatiului public si a rolului mass media in aceste procese (Supramediatizare si energie iconica). Dar, de la interogatiile habermasiene, autoarea aluneca spre o analiza in spiritul scolii critice americane si catre o reflectie in paradigma post-moderna asupra conditiilor de constituire a comunicarii politice si, ulterior, a comunicarii in general. Un alt studiu propune o reflectie epistemologica referitoare la dezvoltarea cercetarii in Romania. Resurse analogice ale studiilor romanesti in context multimedial debuteaza prin problematizarea cercetarilor autohtone ale audientelor mass media pentru a se deschide catre temele globalizarii si ale identitatilor in spatiul virtual. Un al treilea capitol ar putea fi considerat o cercetare de istorie a teatrului in Romania (Tacerea ca eveniment figurai. Shakespeare in repertoriul teatrului national radiofonic) - dar, simultan, ar putea fi si unul de istorie a presei. In acest caz baza de date este remarcabila si analiza aplicata asupra unui fenomen bine definit permite nu numai relevarea unor tendinte ale acestui format radiofonic, ci si consideratii incitante inspirate din campul cercetarilor de psihologie a receptarii si ale actelor de limbaj.
Aida Todi propune tot trei studii, cu un pronuntat ancoraj in paradigmele lingvisticii. Unul dintre acestea (Schimbari socio-politice si mecanisme de dezideologizare in romana actuala) schiteaza chestiunea transformarilor vocabularului politic in perioada post-comunista. Un altul, de aceeasi factura, enunta problematica referitoare la Identitatea lingvistica romaneasca in contextele mediatice actuale. Al treilea studiu din acest volum - caracteristicile limbajului folosit pe Internet (Spirit critic, neliniste si preocupari pentru utilizarile incorecte ale limbii romane in dezbaterile online): cercetarea urmareste comentariile de pe forumuri referitoare la calitatea limbii romane din articole si dezbateri. Inventarul atitudinilor si temelor discutate de public ar trebui aprofundat prin investigatii ale orizonturilor socio-culturale ale celor care se implica in asemenea schimburi de opinii si relevarea unor corelatii intre acesti factori si subiectele si atitudinile standard. In final, al patrulea studiu sub aceasta semnatura trateaza tema identitatii culturale (Romanii din afara granitelor - structuri de comunicare si identificare culturala in spatiul virtual); in acest caz o lista a unor site-uri ale romanilor din diaspora este completata cu unele consideratii asupra continuturilor si calitatii limbii romane.
Un al doilea grup de autori propune cate o singura investigatie. Astfel, Adriana-Claudia Citeia si Florin Anghel lanseaza o tema intre studiile politice si reflectia filosofica: Paragigme frontaliere: Prutul - granita apodemica in discursul politic postdecembrist. In acest spirit, un capitol trateaza chestiunea subtila a Metafizicii peratologice: Impactul asupra discursului politic, iar un altul listeaza tribulatiile politico-diplomatice ale granitei de pe Prut (Prutul: definire a paradigmei frontaliere in discursul politic). Concluzia autorilor este ca„Prutul a fost definit ca paradigma frontaliera in discursul politic in cheie analogica (...) si la nivel psihologic, in efortul de a transforma anamneza istorica intr-un mijloc de restabilire a identitatii". Raluca Petre propune o analiza a politicilor privind sistemul audiovizual in perioada post-comunista (Design institutional si politici media romanesti in context european: structuri culturale si presiuni comerciale). Analiza se desfasoara prin metode comparative (cu cadrele legislative si practicile europene), in termenii unei paradigme normative privind rolurile mass media in societatile democratice. Navigand fara restrictii metodologice si conceptuale intre curente, scoli de gandire si notiuni, Mariana Cojoc abordeaza cu dezinvoltura relatiile dintre comunicarea politica, relatiile publice si mass media (Stirea si nepatrunsele cai ale adevarului. Mediatizarea politicului in societatea contemporana). Discutiile despre propaganda, manipulare si comunicare politica au cunoscut o efervescenta in publicistica si cartile din Romania recenta - din nefericire rareori dublata de o cunoastere completa a bibliografiei de specialitate si centrate doar pe anumite titluri care excelau prin consideratii speculative si nu se intemeiau pe cercetari empirice. Mariana Tocea propune cateva incursiuni in strategiile folosite de discursul politic (dar si de cel al jurnalistilor care il incadreaza) in studiul Actiune si persuasiune in actele de limbaj politic din presa locala. Un sunet aparte aduce investigatia Anuntul necrologic in presa scrisa: comentarii pragmaretorice si pragmastilistice, semnata de Constantin Ioan Mladin, nu numai prin tematica mai aparte, ci mai ales prin seriozitatea si rigoarea analizei, preponderant de factura lingvistica.
Un volum care propune unghiuri de abordare foarte variate si care se plaseaza, aproape cu ostentatie, in cele mai diverse scoli de gandire, teorii si metode de cercetare. Eterogenitatea nu este programatica pentru stiintele comunicarii, dar ea apare ca o consecinta a procesului lent de institutionalizare a acestui domeniu. Este de asteptat ca in timp, prin mecanisme lente (dar, sper, ireversibile) fixarea in paradigma sa devina mai evidenta si, odata cu aceasta, identitatea stiintifica si contributia la generarea de cunoastere. Astfel incat si Alba ca Zapada sa scoata la lumina diamante.

 

Prof. univ. dr. Mihai Coman
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii
Bucuresti


Autor: Ana Maria Munteanu, Aida Todi
Anul aparitiei: 2009
Nr. pagini: 218

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.285 sec