Osho - Moral, imoral, amoral. Ce este bine si ce este rau?

Osho - Moral, imoral, amoral. Ce este bine si ce este rau?
-30%
Autor:
Editura:
Anul publicării: 2014
20,16 lei
28,80 lei (-30%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE


Cea mai recenta carte care cuprinde invataturi de OSHO, publicata la noi in tara, este Moral, imoral, amoral. Ce este bine si ce este rau?

Invataturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscuti lideri spirituali ai secolului XX, rastoarna tiparele clasice de gandire, provocandu-ne la o permanenta punere sub semnul intrebarii a certitudinilor si la un proces de constientizare de sine.

Cartile din seria„Osho” reunesc extrase din raspunsurile lui Osho date discipolilor sai privitor la cele mai importante probleme pe care si le pun oamenii interesati de stiinta transformarii de sine si de o spiritualitate adaptata la provocarile cotidiene ale vietii contemporane.

„Primul lucru nu e sa fii moral sau bun sau virtuos: cel mai important lucru e sa meditezi, ca sa-ti poti gasi o luminita in interiorul tau si sa incepi sa traiesti in concordanta cu lumina aceea.”

„O moralitate ce vine in urma unui mare efort e imorala. O moralitate ce vine fara efort e singura moralitate care exista.”

„Adevarata moralitate nu trebuie sa fie cultivata: vine ca o umbra atunci cand esti mai atent. E o consecinta a constiintei.”

„Trebuie sa traiesti autentic. Autenticitatea este moralitate– si prin autenticitate nu ma refer la a urma poruncile altcuiva, ci la a trai conform luminii tale proprii.”

OSHO

Un cuprins foarte detaliat al cartii gasiti in continuare:

Introducere

1. De la actiune la constientizare

Te rog sa ne vorbesti despre moralitate

Nu au nevoie oamenii de un anumit cod de conduita? Si nu e nevoie de un caracter moral pentru a avea o viata spirituala?

Esti impotriva oricarui efort de a cultiva un caracter moral?

Exista conceptul de pacat in viziunea ta asupra religiozitatii?

2. Radacinile coruptiei

Exista Dumnezeu? Cum poate fi atat de mult rau si atat de multa coruptie pe lume daca Dumnezeu exista?

Am incercat toata viata sa duc o viata religioasa. Dar de ce mai sunt nefericit?

Pot Buddha sau Hristos sa fie creati sau dezvoltati din fiecare fiinta umana obisnuita? Sau Buddha si Hristos se nasc doar ca atare? Fiecare persoana e Buddha sau Hristos– simt ca nu e adevarat.

3. Lupta cu umbrele

Ai vorbit de constienta si de constiinta si mi se pare ca spui ca acestea sunt singurele lucruri necesare pentru a ghida actiunile cuiva. Asta inseamna atunci ca amorul, violul si hotia sunt gresite doar atunci cand sunt facute fara constienta, fara constiinta?

Nu este nevoie ca oricine sau orice sa aiba nevoie de corectie? Sunt nedumerit

4. Sa fii intreg inseamna sa fii sfant

Pana cand evreii si arabii si alte triburi nu si-au adus Dumnezeul lor invidios si exclusivist rasial in Apus, zeii pe care oamenii ii venerau erau Bacchus, Mithra si Apollo. Diana avea arcul si sageata ei, Thor era prezent in nord, Zeita Mama era venerata in Apus. Si apoi moartea si invierea au devenit religia Apusului. Au fost invatate vina si pacatul. De ce e Adam un pacatos? De ce nu e si el ca Tezeu, ca Iason sau ca Hermes? E, cumva, conceptul pacatului doar un truc ca sa ii faca pe oameni sa mediteze?

Tu spui:„Nu face aceeasi greseala de doua ori”. Cum sa nu fac asta, daca nu-mi pun ratiunea sa evalueze, sa compare si sa judece?

Ce e adevarata cainta?

Rudolph Hess, unul dintre marii capi nazisti, s-a sinucis intr-o inchisoare din Berlin unde a fost inchis timp de patruzeci si sase de ani. El a fost mana dreapta a lui Adolf Hitler.„Nu ma caiesc de nimic”, a spus el inaintea tribunalului de la Nurnberg,„si daca as putea s-a iau de la capat, as face acelasi lucru”. Osho, poti spune ceva despre iertare, chiar si pentru acei oameni care par nedemni de ea?

5. Savoarea intelegerii

Te rog, explica ideea de„atentie corecta”. Te-am auzit spunand ca nu e un scop sau ceva care trebuie exersat. Atunci ce e?

Crescut de un tata care era perfectionist, care in aparenta nu judeca, dar pe dinauntru era extrem de Critic cu privire la orice si la oricine, imi dau seama acum de conditionarea mea sa functionez in dezacord. Am fost criticat ca judec si ca sunt plin de pareri, dar indemnat sa„discriminez”. Acum simt ca o parte din inteligenta mea e blocata, are un handicap, ezita si se teme. Chiar si in comunitatea din jurul tau, am fost criticat in mod repetat ca judec oamenii cand eu am simtit deseori ca afirmatiile mele sunt relevante si valide. Care e diferenta dintre judecata, discriminare si adevarata claritate? Si cum isi poate da seama de diferenta un copil sau un barbat de patruzeci si trei de ani?

Ai spus ca binele si raul sunt definite de fiecare societate in parte. Nu exista un bine si un rau universal?

Ar trebui sa existe o diferenta intre standardele morale si cele legale in ceea ce priveste declararea unei persoane vinovata de o infractiune?

Epilog

Intr-o zi un om a intalnit un rabin pe strada. In incercarea de a-l sacai, l-a rugat sa exprime toata filosofia iudaica in timp ce sta intr-un picior. Rabinul s-a sprijinit intr-un picior si a spus:„Fa-le altora ce ai vrea sa ti se faca si tie. Asta e legea– restul sunt comentarii”. Daca si eu m-as intalni cu cineva care sa ma sacaie si m-ar pune sa stau intr-un picior si sa explic intr-o singura propozitie care e invatatura ta, as avea dreptate sa spun ca este libertate de sub oprimare?

Iata si un scurt fragment din aceasta carte:

1. De la actiune la constientizare

“Nu ma preocupa actiunile tale; ma preocupa constiinta ta.

Daca acea constiinta iti permite sa faci ceva, atunci e bine– fa-o. Nu te ingrijora cu privire la scripturi sfinte sau la profeti. Si daca acea constiinta nu-ti permite sa faci ceva, atunci n-o face. Chiar daca Dumnezeu insusi iti spune„Fa-o!”, nu ai de ales– nu poti s-o faci.

Te rog sa ne vorbesti despre moralitate

Problema moralitatii e extrem de importanta, deoarece moralitatea nu este aceea care ti-a fost impartasita timp de secole intregi. Toate religiile au exploatat ideea moralitatii. Te-au invatat in moduri diferite, dar ideea fundamentala e aceeasi: daca nu devii moral, etic, nu poti deveni religios.

Pentru ei,„moralitate” inseamna sa fii cinstit, sa fii sincer, sa fii caritabil, sa ai compasiune, sa nu fii violent. Mai pe scurt, trebuie sa ai deja in tine toate aceste valori minunate si abia apoi poti sa incerci sa devii religios.

Intreg conceptul e cu susul in jos. In acord cu mine, pana nu esti religios, nu poti fi moral. Mai intai vine religiozitatea. Si abia apoi vine moralitatea, ca un produs secundar. Daca transformi produsul secundar in scopul unic al caracterului uman, vei crea o fiinta umana foarte tulburata si nefericita– si totul pentru o cauza buna. Aduci caruta inaintea boilor. Nici boii nu se pot misca, nici caruta nu avanseaza; si unii, si altii sunt blocati.

Cum poate o persoana sa fie sincera si onesta, daca nu stie ce este adevarul? Cum poate o persoana sa fie onesta, daca nu stie nici macar cine e ea insasi? Cum poti sa ai compasiune, daca nu cunosti sursa de dragoste din interiorul tau? De unde o sa faci rost de compasiune? Tot ce poti face in numele moralitatii e sa devii un ipocrit, un prefacut. Si nimic nu e mai urat decat sa fii un ipocrit. Te poti preface, poti incerca din greu, dar totul ramane la nivel superficial, declarativ. Mergi mai in profunzime si vei descoperi instinctele animalice in toata puterea lor, gata sa se razbune oricand au ocazia.

Sa pui moralitatea inaintea religiozitatii e una dintre cele mai mari crime pe care religiile le-au comis impotriva umanitatii. Numai ideea, in sine, reda imaginea unei fiinte umane oprimate. Si o fiinta umana oprimata e bolnava, scindata psihologic, intr-o permanenta lupta cu sine insasi, incercand sa faca lucruri pe care nu vrea sa le faca.

Moralitatea ar trebui sa fie foarte relaxata si usoara, exact ca propria umbra– nu trebuie s-o tarasti dupa tine, vine de una singura. Dar nu s-a intamplat asa; ce s-a intamplat e ca a rezultat o omenire psihologic bolnava.

Toata lumea e incordata pentru ca, orice faci, te afli mereu intr-un conflict ideologic intre ce e bine si ce e rau. Natura ta merge intr-o directie. Conditionarea te trimite in directia opusa. Si o casa divizata nu va rezista prea mult. Asa ca toti incearca sa se adune. Altminteri pericolul e mereu acolo, chiar langa tine, sa suferi o cadere nervoasa.

Eu nu va invat deloc moralitatea. Moralitatea trebuie sa vina de la sine. Eu va invat direct experienta propriei voastre fiinte. Pe masura ce deveniti mai tacuti, mai senini, mai calmi si mai linistiti, pe masura ce incepeti sa va intelegeti propria constiinta, pe masura ce fiinta voastra interioara devine din ce in ce mai centrata, actiunile voastre vor reflecta moralitatea. Nu va fi ceva ce veti decide sa faceti, va fi ceva la fel de natural ca trandafirii pe o tufa de trandafiri. Nu e ca si cum tufa de trandafiri isi impune mari austeritati, posteste si se roaga la Dumnezeu si se disciplineaza conform celor zece porunci; tufa de trandafiri nu face nimic. Tufa trebuie sa fie sanatoasa, udata, si florile vor veni la timpul lor, fara nici un efort, dar incredibil de frumoase.

O moralitate ce vine in urma unui mare efort e imorala. O moralitate ce vine fara efort e singura moralitate care exista.

De asta nu vorbesc deloc despre moralitate, pentru ca moralitatea a creat atat de multe probleme pentru omenire– cu privire la orice. Oamenii au primit principii gata facute despre ce e rau si ce e bine. In viata reala, principiile gata facute nu functioneaza, pentru ca viata e in permanenta schimbare, la fel ca un rau– coteste si ajunge pe teritorii noi… de la munti la vai, de la vai la campii, de la campii la ocean.

Heraclit avea dreptate cand spunea:„Nu te poti scalda de doua ori in apele aceluiasi rau”, pentru ca el curge mereu. A doua oara cand pasesti in el, e o alta apa. Sunt de acord cu Heraclit atat de mult, ca va spun: nu puteti pasi in acelasi rau nici macar o data, pentru ca atunci cand talpile voastre ating suprafata apei, dedesubt ea curge la vale; pe masura ce talpile vi se afunda, apa de la suprafata curge si ea; si cand ati atins deja fundul raului, a curs atat de multa apa… nu mai e aceeasi apa. Nu poti spune ca ai pasit in acelasi rau.

Viata e intocmai ca raul acela, o curgere. Si voi toti respectati niste dogme fixe. Va considerati mereu nedemni pentru ca, daca urmati dogmele, incalcati cursul vietii; daca urmati viata, trebuie sa incalcati dogmele. De aici si tot efortul meu de a face moralitatea spontana. Trebuie sa fii constient si vigilent si sa reactionezi in fiecare situatie cu absoluta constiinta. Atunci orice vei face va fi corect. Nu e o chestiune legata de care fapte sunt potrivite si care sunt nepotrivite. E o chestiune legata de constiinta, de felul in care faci acele fapte, daca le faci constient sau inconstient ca un robot.

Toata filosofia mea e bazata pe adancirea si ascutirea constiintei tale pana la disparitia inconstientei din interiorul tau; ai devenit un stalp de lumina. In lumina asta, in claritatea asta, devine aproape imposibil sa faci ceva rau. Nu e ca si cum trebuie sa eviti sa faci ceva rau; chiar si daca vei vrea sa-l faci, nu vei putea. Si in aceasta constiinta orice faci devine o binecuvantare.

Faptele facute din constiinta sunt morale, iar cele facute din inconstienta sunt imorale. Si poate fi vorba de aceeasi fapta.”




Numar pagini: 223
Format: 13*20
Anul aparitiei: aprilie 2014

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.350 sec