Reforma justitiei romanesti (Mrejeru Theodor)

Reforma justitiei romanesti (Mrejeru Theodor)
-25%
Editura:
Anul publicării: 2012
Categoria: Administrativ
21,00 lei
28,00 lei (-25%)
Promoția expiră la 31.12.2016
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 4 zile lucratoare

DESCRIERE

Reforma justitiei a fost considerata o necesitate de la inceputul anilor 90, astfel ca prin adoptarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, abrogata in cvasitotalitate prin Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, a fost reorganizat intregul sistem al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea; prin Legea nr.92/1992 s‑au infiintat curtile de apel si parchetele corespunzatoare, precum si noi judecatorii si parchetele de pe langa acestea.

Corespunzator noii organizari judiciare au fost modificate si completate normele procedurale prin introducerea apelului, cale ordinara devolutiva de atac, corelativ cu stabilirea competentelor instantelor si parchetelor.

Prin acelasi act normativ a fost reglementat statutul judecatorilor si au fost consacrate principiile independentei, inamovibilitatii si supunerii numai legii, precum si cele specifice statutului procurorilor‑ legalitatea, stabilitatea si impartialitatea.

De asemenea, un rol important in conturarea noului sistem juridic l‑a avut adoptarea de catre Parlament a doua legi deosebit de importante, respectiv Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale.

Reforma sistemului judiciar in Romania a devenit o prioritate efectiva in conditiile accentuarii si accelerarii procesului de integrare europeana, care a impus o abordare unitara si coerenta a domeniului justitiei in toate componentele sale, corelata cu reformele celorlalte domenii sociale, in acord cu acquis‑ul comunitar.

Dupa cum se cunoaste, Romania a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana in cursul anului 1995, iar negocierile propriu‑zise de aderare au fost deschise in luna februarie 2000.
De la depunerea cererii de aderare, Comisia Europeana a monitorizat Romania sub aspectul indeplinirii criteriilor si conditiilor de aderare. Anual rezultatele monitorizarii au fost cuprinse in Raportul de monitorizare.

Inca din anul 1998, Comisia a apreciat preocuparile Romaniei pentru asigurarea functionarii sistemului judiciar, dar a formulat si o serie de cerinte privind: intarirea independentei sistemului judiciar si protejarea acestuia impotriva coruptiei; scurtarea procedurilor judiciare; imbunatatirea statutului si remunerarii judecatorilor si procurorilor, precum si necesitatea perfectionarii profesionale a acestora.

La nivelul anului 1999, in pofida masurilor intreprinse, sistemul judiciar din Romania a fost caracterizat ca fiind deficitar sub aspectul cunoasterii dreptului comunitar, financiar, fiscal si bancar, al crimei organizate si spalarii banilor. Coruptia ramanea o problema larg raspandita la nivel central si local.

Apreciind unele progrese realizate in imbunatatirea procesului de reforma a sistemului judiciar in anul 2000, Comisia Europeana a constatat putine progrese in combaterea coruptiei. Totusi, a fost apreciata Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

In anul 2001 a continuat reforma procedurilor judiciare, iar implementarea noii legislatii privind achizitiile publice a fost apreciata pozitiv de Comisie, fiind considerata ca un mijloc important de lupta impotriva coruptiei. Comisia a recomandat luarea unor masuri eficiente pentru garantarea independentei judecatorilor.

In anul 2002, reforma in domeniul judiciar a fost afectata de lipsa resurselor necesare. Comisia a recomandat ca reforma sistemului judiciar sa devina o prioritate publica, bazata pe o strategie cuprinzatoare. In cadrul strategiei, independenta sistemului judiciar trebuia sa constituie obiectivul determinant.

In acest context a fost elaborata Strategia de reforma a sistemului judiciar 2003‑ 20074 ce a fost urmata de evolutii importante in realizarea unui sistem judiciar independent, fapt ce a permis incheierea negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana in luna decembrie 2004.

O contributie semnificativa la negocierile pentru inchiderea Capitolului 24 privind justitia a avut‑o adoptarea, in luna septembrie 2004, a pachetului legislativ privind statutul magistratilor (Legea nr. 303/2004), organizarea judiciara (Legea nr. 304/2004) si organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (Legea nr. 317/2004), completat cu adoptarea Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate de la instantele judecatoresti si de la parchetele de pe langa acestea, care se inscrie pe aceleasi coordonate.

Legea nr. 303/2004 a reglementat incompatibilitatile si interdictiile care ii privesc pe magistrati (denumirea comuna pentru judecatori si procurori), admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala a magistratilor, competentele magistratilor stagiari, numirea, formarea continua, promovarea si evaluarea magistratilor, drepturile si obligatiile, raspunderea si sanctionarea lor disciplinara.

Prin adoptarea pachetului de legi, Consiliul Superior al Magistraturii a dobandit competente exclusive in ceea ce priveste propunerile de numire, promovarea, transferul si sanctionarea judecatorilor si procurorilor, precum si toate celelalte prerogative care reveneau Ministerului Justitiei in domeniul recrutarii si carierei magistratilor.

A fost generalizat concursul sau examenul pentru numirea si promovarea magistratilor, au fost prevazute conditiile de promovare si de desfasurare a concursurilor sau examenelor.

Totodata, au fost prevazute norme referitoare la formarea initiala si pregatirea continua a magistratilor, precum si la pregatirea si perfectionarea personalului auxiliar.

De asemenea, a fost reconsiderat rolul parchetelor si al procurorului in vederea asigurarii independentei acestuia si cresterii performantelor in activitatea de urmarire penala.

Asa‑zisele imunitati ale magistratilor, perchezitia, retinerea sau arestarea preventiva a acestora, se pot face numai cu incuviintarea Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justitiei fiind lipsit de aceasta prerogativa.

Competente sporite revin Consiliului Superior al Magistraturii in coordonarea Institutului National al Magistraturii7 si a Scolii Nationale de Grefieri8, institutii menite sa contribuie la formarea initiala si formarea continua a pregatirii si perfectionarii profesionale a judecatorilor, procurorilor, precum si a personalului auxiliar de specialitate de la instantele judecatoresti si de la parchetele de pe langa acestea.

Noile obiective ale strategiei de reforma a sistemului judiciar au fost initiate ca urmare a legii de revizuire a Constitutiei din 18 septembrie 2003, care a consacrat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, intre care si puterea judecatoreasca, si a consfintit rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei.

Trebuie subliniat faptul ca sistemul puterii judecatoresti nu poate fi examinat doar sub aspectul reglementarii sale normative, ci si in raport cu modul in care el functioneaza efectiv. In consecinta, caracterizarea puterii judecatoresti nu poate fi rupta de provocarile carora este nevoita sa le faca fata, dintre care pot fi mentionate: cresterea volumului de activitate la nivelul instantelor, instabilitatea si incoerenta legislativa, caracterul neunitar al practicii judecatoresti, resursele materiale insuficiente.

Astfel, consideratiile de mai sus privind evolutia/reforma justitiei, respectiv a sistemului puterii judecatoresti in Romania, evidentiaza si faptul ca procesul schimbarii dupa 1990 pana in prezent are si in acest domeniu multe aspecte contradictorii.

Tot in acest sens, cunoasterea disfunctiilor existente este de natura sa faciliteze formularea directiilor si prioritatilor pentru continuarea reformei justitiei atat de necesara in conditiile consolidarii statului de drept.

In cele ce urmeaza vom prezenta aspecte legate de fundamentarea actelor normative importante in domeniul reformei justitiei din Romania, atat inainte de momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cat si post‑aderare.


Autori: Mrejeru Theodor, Enache Marian, Mrejeru Bogdan
Anul aparitiei: 2012
Nr.pagini: 299

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Categorii de carte

Edituri

Transport in Bucuresti

Livrare gratuita in Bucuresti

Carti pentru premii scolare

oferta_premii_scolare.jpg

ANPC

anpc_banner.jpg
Created in 0.221 sec