Prajiturile ardelenesti. Cele 150 de retete care fac fala traditiei transilvane

Prezentare:

« Bogat amestec mai e şi Transilvania ! Aproape o Europă
în miniatură, căci din Banat pînă în Maramureş s-au tot pus laolaltă
români, maghiari, saşi, secui, şvabi, sîrbi, evrei, ucraineni etc.
Şi au trăit împreună mai paşnic sau mai duşmănos, după cum erau vremurile.
Fiecare neam s-a străduit să-şi păstreze limba şi obiceiurile, iar în materie
de gastronomie, felurile zise "specifice" ori "naţionale" şi-au păstrat
cu mîndrie identitatea. În schimb, în ceea ce priveşte prăjiturile,
s-a instalat o (dulce !) devălmăşie. Umblînd mult după reţete prin
case de români, germani sau maghiari, am constatat că nimeni
nu mai ştie ce origine au dulciurile şi de la cine a aflat secretele scrise
în carneţel. Îmi şi închipui un fel de conspiraţie a nevestelor, care,
în timp ce bărbaţii li se ţineau de polemici naţionaliste,
împingeau portiţa din fundul grădinii şi mergeau pe la vecine
cu farfuria cu prăjituri, bucuroase să facă schimb de reţete.
Şi, ca un fel de răzbunare a istoriei, vrăjmaşii mîncau acasă
aceleaşi prăjituri. »