Argoul in limba romana actuala (Daniela Eugenia Vodita)

Argoul in limba romana actuala (Daniela Eugenia Vodita)
-25%
Editura:
Anul publicării: 2012
Pagini: 256
Categoria: Tratat
Preț: 18,75 lei
25,00 lei (-25%)
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 5 zile lucratoare

DESCRIERE

Scopul lucrarii de fata este de a prezenta o analiza riguroasa, dedicata atat studierii limbajului argotic, cat si manifestarii sale caracteristice in mediul detentiei. S-a observat ca, in contextul concentrational, s-a dezvoltat un registru aparte al argoului care a permis identificarea unor trasaturi specifice si a unor motivatii ale comunicarii argotice.

Lucrarea isi propune ca obiective: constituirea unui corpus de termeni argotici reprezentativ pentru limbajul detinutilor; identificarea si explicarea fenomenului de argou la nivelul limbajului din mediul detentiei; cunoasterea factorilor care determina comunicarea argotica in mediul detentiei; studierea modului in care limbajul argotic este influentat de contextul social; descrierea inventarului argotic de penitenciar la nivel lexical, semantic si gramatical. In atingerea acestora, s-a pornit de la colectarea, centralizarea si ordonarea inventarului lexical argotic pe baza surselor lexicografice privitoare la argou, precum si de la culegerea directa, cu ajutorul unor anchete in mediul detentiei, a vocabularului tipic detinutilor.

In urma cercetarii inventarului de termeni argotici inregistrat, lucrarea a reusit sa analizeze si sa caracterizeze argotismele din punct de vedere lexical si gramatical. Cercetarea propriu-zisa are o perspectiva sociolingvistica, urmarind circumstantele in care apare argoul de penitenciar, motivatia acestor forme si modul lor de functionare. Avand in vedere specificitatea uzului argoului, cercetarea are un caracter interdisciplinar, folosindu-se metode specifice sociologiei, lingvisticii si interpretari psihologice. S-a constatat ca detentia, ca mediu social, influenteaza modul de comunicare a subiectilor.

Corpusul lucrarii cuprinde 2000 de termeni argotici, care pun in lumina locul si ponderea lexicului argotic in comunicarea orala din spatiul carceral. Culegerea materialului argotic s-a facut prin anchete in perioada anilor 2007-2010, in penitenciarele aradene si bucurestene (sectia barbati si femei), bazandu-se, in principal, pe interviul de grup si pe discutiile libere cu detinutii. Accesul in penitenciar a fost posibil printr-o solicitare aprobata de catre Administratia Nationala de Penitenciare sau prin acordul directorului unitatii pe o perioada limitata, ceea ce a permis repetarea anchetei cu scopul verificarii datelor obtinute intr-o prima faza de cercetare si al rafinarii metodologiei folosite in urmarirea indeaproape a fenomenului de argou. Pe parcursul cercetarii, am fost insotita de catre psihologul din penitenciar, acesta retragandu-se in timpul interviului, din dorinta de a lasa libertate de exprimare subiectului. De asemenea, in operatia de esantionare s-a beneficiat de colaborarea psihologului din penitenciar, in selectarea subiectilor investigati potrivit criteriilor de varsta, nivelul de studii, tipul infractiunii, profilul detinutului, durata detentiei si disponibilitatea de comunicare.

Se subliniaza faptul ca informatia despre argou, obtinuta de la subiecti, a fost notata intr-o agenda in timpul interviului, deoarece in penitenciar a fost interzisa utilizarea dispozitivelor de inregistrare audio-video.

Cercetarile efectuate in mediul inchis au permis intelegerea acestui mod de comunicare codificat al subiectilor, cu mentiunea ca argoul ramane un subiect deschis pentru fiecare cercetator preocupat de cunoasterea acestui domeniu, datorita evolutiei si inovatiei lui rapide. Se creeaza astfel o imagine de ansamblu a limbajului argotic al detinutilor, caracterizat, pe scurt, prin cinci cuvinte-cheie: inovatie, dinamica, productivitate, frecventa, spontaneitate.

Cuprinsul cartii Argoul in limba romana actuala

PREFATA  / 7

INTRODUCERE   /  11

CAPITOLUL 1: ARGOUL-ABORDARE TEORETICA  / 13

1. 1. Aspecte terminologice / 13
        1. 1. 1. Termenul romanesc argou / 13
        1. 1. 2. Termenul francez de provenienta argot / 14
        1. 1. 3. Termeni corespunzatori in alte limbi /  15
1. 2. Istoricul studierii argoului / 20
1. 3. Definirea argoului / 27
        1. 3. 1. Definitii lexicale / 28
        1. 3. 2. Definitii sociolingvistice  / 39
1. 4. Locul argoului in lexicul limbii romane / 45
        1. 4. 1. Argoul si jargonul / 45
        1. 4. 2. Argoul si limba comuna / 51
        1. 4. 3. Argoul si vocabularul tehnico-stiintific  / 54
1. 5. Tipologia argoului / 55
        1. 5. 1. Criteriul sociologic / 56
        1. 5. 2. Criteriul profesional / 61
        1. 5. 3. Criteriul varstei /  63


CAPITOLUL 2: LIMBAJUL ARGOTIC IN MEDIUL DETENTIEI. FACTORI DETERMINANTI IN COMUNICAREA ARGOTICA / 67

2. 1. Conditia detinutului / 67
2. 2. Mediul detentiei / 80
2. 3. Perioada de detentie / 84
2. 4. Conditia de detentie /  88


CAPITOLUL 3: ARGOUL DETINUTILOR. ASPECTE LEXICALE / 93

3. 1. Tipologia lexicului argotic / 95
         3. 1. 1. Criteriul provenientei / 96
         3. 1. 2. Criteriul onomasiologic / 126
3. 2. Locutiuni si expresii argotice / 129

 
CAPITOLUL 4: ARGOUL DETINUTILOR. ASPECTE SEMANTICE  / 138

4. 1. Sensul argotic / 140
      4. 1. 1. Argotisme delexicale / 141
        4. 1. 2. Argotisme imprumutate / 167
      4. 1. 3. Argotisme deonomastice / 171
       4. 1. 4. Argotisme create / 173
4. 2. Relatii semantice in argou / 175
        4. 2. 1. Omonimia argotica  / 175
        4. 2. 2. Sinonimia argotica / 178
        4. 2. 3. Antonimia argotica /188
4. 3. Jocuri de cuvinte/ 191


CAPITOLUL 5: ARGOUL DETINUTILOR. ASPECTE GRAMATICALE / 195

5. 1. Argotisme substantivale / 195
        5. 1. 1. Argotisme substantivale comune / 195
5. 2. Argotisme adjectivale / 215
       5. 2. 1. Argotisme adjectivale calificative / 215
         5. 2. 2. Argotisme adjectivale determinative / 216
5. 3. Numeralul in argou / 217
5. 4. Argotisme verbale / 217
5. 5. Argotisme adverbiale / 220
5. 6. Argotisme interjectionale / 221

CONCLUZII / 222

ABREVIERI / 224

SIGLE / 225

BIBLIOGRAFIE  / 230

ANEXE / 243

INDICE DE CUVINTE / 252

Cuvant inainte Argoul in limba romana actuala

In lingvistica romaneasca, argoul a constituit, de-a lungul timpului, obiectul unor cercetari aprofundate, mai ales in ultimii ani (dupa 1990).

Teza analizeaza din mai multe perspective (lexicala, semantica si gramaticala) limbajul argotic in general, precum si manifestarea sa caracteristica in mediul detentiei in special. Cercetarea propriu-zisa abordeaza argoul din perspectiva sociolingvistica, urmarind circumstantele in care a aparut argoul de penitenciar, motivatia acestor forme si modul lor de functionare. Materialul argotic a fost cules pe baza metodelor de tip chestionar si interviu aplicate in mai multe penitenciare. Ca instrument de cercetare pentru metoda calitativa s-a folosit interviul individual, care a avut la baza ghidul de interviu. Pentru metoda cantitativa s-a intrebuintat sondajul de opinie, realizat cu ajutorul chestionarului. Prin folosirea interviului ca instrument de cercetare, au fost inregistrati aproximativ 1400 de termeni argotici, dintre care doar o parte au fost folositi pentru analize si exemplificare. Cei mai frecventi formeaza corpusul de la sfarsitul lucrarii (indicele de cuvinte).

Lucrarea este structurata in sase capitole, urmate de concluzii, lista abrevierilor, lista siglelor (folosite in bibliografie si in continutul lucrarii) si bibliografia propriu-zisa.

Dupa ce face o incursiune ampla si documentata in istoricul studiilor despre argou, autoarea intreprinde o analiza detaliata a elementelor de argou intalnite si inregistrate de ea in mediul carceral. Termenii inregistrati beneficiaza de clasificari, analize, date statistice privind frecventa etc.

In urma studiului autoarea ajunge la cateva concluzii:

- Limbajul argotic specific detinutilor este un limbaj codificat, accesibil mai ales indivizilor din mediul detentiei, criptic (prin sensurile ascunse ale cuvintelor) sau ermetic (prin incifrarea mesajului), conventional, caracteristic grupurilor marginale.

- Argoul este o varianta sociala a limbii, inteles doar de initiati, fiind utilizat de un grup social restrans.

- Mediul detentiei, spatiul, reprezinta o comunitate care functioneaza paralel cu lumea exterioara, avand norme de vietuire, de comunicare si administrativ-juridice si constituie cadrul de manifestare a unei forme specifice de argou.

- Lexicul argotic alcatuieste un inventar care cuprinde unitati simple, unitati compuse, unitati derivate, locutiuni si expresii. Lexicul argotic provine, in parte, din vocabularul fundamental, din masa vocabularului, din imprumuturi sau reprezinta creatii argotice propriu-zise.

- In perspectiva criteriului onomasiologic, autoarea arata ca lexicul argotic se incadreaza in anumite campuri referentiale, cel mai bine reprezentat fiind cel legat de obiectele casnice (28 de termeni). De asemenea, detinutii intrebuinteaza frecvent cuvinte referitoare la: alimentatie (27 de termeni), actiuni omenesti (25 de termeni), lumea interlopa (22 de termeni), insusiri omenesti (21 termeni) si parti ale corpului omenesc (20 de termeni).

Spre deosebire de aceste campuri onomasiologice in care argotismele detentiei sunt mai frecvente, apar si unele campuri onomasiologice, inregistrandu-se putine argotisme referitoare la: relatii de rudenie (9 termeni), forme de socializare (7 termeni), vestimentatie (6 termeni), varsta (4 termeni), cromatica (3 termeni).
 

- Din punct de vedere etimologic, inventarul argotic inregistreaza: argotisme de origine tiganeasca, argotisme de origine franceza, argotisme de origine italiana, argotisme de origine engleza si argotisme cu origine necunoscuta.

- Cuvintele argotice dezvolta un sens specific, propriu, rezultat, de obicei, fie din modificarea sensului elementelor lexicale, fie din pastrarea sau schimbarea sensului cuvintelor imprumutate, fie unul nou creat, fie din sugestia elementelor deonomastice.

- Elementele de argou nu au stabilitate foarte mare in mediul detentiei din cauza productivitatii si a frecventei lor in cadrul comunicarii orale.

- Argoul a luat amploare in ultimii ani, prezentand un interes tot mai mare pentru cercetatori si pentru specialisti, datorita functiilor sale primordiale pe care le detine, ermetismul si dinamismul.

- Argoul este o clasa vie, se asteapta a evolua cat mai mult, crede autoarea, spre forme noi.
 

In afara celor sase capitole, lucrarea include lista abrevierilor, urmata de lista surselor bibliografice.


Anexele cuprind sase materiale auxiliare (ghidul si grila de interviu, esantionul subiectilor investigati, chestionarul aplicat detinutilor, grila de chestionar aplicat militarilor, lista subiectilor investigati), precum si patru materiale privitoare la documentarea lucrarii (model de fila pentru scrisoare, text epistolar in limbaj argotic, grupaj de trei creatii lirice ale detinutilor, inventarul cuvintelor argotice); ele faciliteaza lectura lucrarii, permitand accesul clar si sistematic la dezbaterea si analiza diferitelor aspecte ale argoului din mediul inchis.


* * *

Lucrarea Danielei Vodita presupune un volum imens de munca si un corpus amplu de termeni de referinta, pe care autoarea ii analizeaza in detaliu.

Lucrarea este bine intocmita si documentata, demonstrand ca autoarea este familiarizata cu tema cercetata, parcurgand o bogata bibliografie de specialitate, atat din lingvistica romaneasca, cat si din cea straina. Dovada este prezentarea succinta, explicita a diferitelor puncte de vedere, adesea divergente, privind problema vasta si complexa a argoului romanesc.

Limbajul cursiv, adecvat si elevat, dovedeste buna stapanire a domeniului cercetat, competenta si maturitate stiintifica. Cartea Danielei Vodita reprezinta un element de reper pentru cercetarile ulterioare despre argou si constituie un document important pentru analiza evolutiei acestui tip de limbaj. O recomandam tuturor celor interesati de studiul argoului.

 

 

Aida Todi

 

 

* * *

Proiectul de cercetare al doctorandei a avut in vedere, in cadrul preocuparii de analiza generala a argoului in limba romana, manifestarea specifica a acestui fenomen in mediul detentiei. De altfel, argoul detinutilor este considerat, in literatura de specialitate, una dintre variantele cele mai raspandite si mai creative ale limbajului argotic, alcatuind baza inventarului argotic inregistrat in dictionarele argotice.

Lucrarea se bazeaza pe o documentare riguroasa, intre anii 2007 si 2010, prin realizarea unor anchete, a unor interviuri de grup si a unor discutii libere, in penitenciarele din municipiile Bucuresti si Arad, la care a avut acces cu multa dificultate autoarea. Ancheta s-a desfasurat pe baza unui chestionar intocmit de autoarea lucrarii, aplicat unui esantion reprezentativ de subiecti (in numar de circa 100), a caror selectare a fost facuta dupa criterii de varsta, nivel de studii, tipul infractiunii, durata detentiei si disponibilitatea de comunicare. De asemenea, interviul, atat cel individual, cat si cel de grup, a fost bine structurat pe patru tipuri de intrebari (de identificare si definire, de utilizare, de explicare, de corelare), avand rezultate interesante, care au fost completate prin discutiile directe purtate cu detinutii. Cercetarea intreprinsa de autoare a avut ca rezultat imbogatirea inventarului argotic cu un numar semnificativ de noi termeni sau de sensuri argotice inedite.


Prof. univ. dr. Domnita Tomescu
Universitatea „Ovidius” Constanta

Nr. de pagini: 256
Anul aparitiei: 2012

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.4434 sec