India antica si civilizatia indiana

India antica si civilizatia indiana

Prezentare:

Prin structura sa geografica, India era predestinata sa devina una din cele mai importante vetre ale umanitatii. Data fiind diversitatea conditiilor sale naturale, ea formeaza singura o intreaga lume, dar o relativa izolare o inchide in sine. Pamant al ascetismului prin excelenta, dornica sa imbogateasca viata spirituala a individului detasandu-l de mediul sau, India isi datoreaza originalitatea complexa separarii de restul planetei.

Insa a cauta sa explici India doar prin ea insasi inseamna a te condamna sa nu intelegi nimic.

*

Caracterul sumar al expunerii obliga la prezentarea faptelor, problemelor si multitudinii de factori a caror reuniune formeaza civilizatia indiana intr-un mod mult mai simplu decat sunt ele in realitate. Sa spunem ca forma acestei diversitati, a acestei deveniri, este conferita de clasicismul brahmanic.

Impunerea acestei forme materiei „hinduse“ nu a fost niciodata atat de puternica incat sa creeze uniformitate sau tiranie. Ascendentul castei sacerdotale nu a sufocat celelalte caste, in care sectele variaza la infinit, asa cum nici literatura sanskrita nu a impiedicat alte mijloace de expresie; iar unitatea stilului plastic nu a fost decat un ideal, ca si validitatea legii scrise. Viata depaseste formulele; ea nu inceteaza sa prolifereze intr-o vegetatie luxurianta si sa perpetueze tipuri arhaice, de mult depasite, printre tipuri mai recente si mai evoluate. „Tanara Indie“ contemporana ajunge sa considere „larghete de spirit“ – inteleasa in sensul liberalismului – ceea ce, la drept vorbind, este fecunditate nedefinita a geniului.

Decoratia in acelasi timp sculpturala si arhitecturala a monumentelor ilustreaza niste procedee de compozitie asemanatoare celor care se manifesta in sistemele religioase, sau ale gandirii abstracte. Documentele figurative fac pretutindeni dovada unei imaginatii dezordonate, dar in cadrul unor dispozitive simetrice; teoriile abunda in conceptii fanteziste, dar riguros clasificate in rubrici prezidate de analogie. Deseori bogatia trece drept frumusete, iar abundenta drept adevar.

India juxtapune si coordoneaza fara sa asimileze; de aceea civilizatia indiana conserva elementele barbare in loc sa le transforme, amestecandu-le cu elucubratiile cele mai rafinate. Ea iubeste la nebunie arta, fara s-o opuna vreodata naturii, fara indoiala fiindca aici natura se confunda cu arta in privinta exuberantei creatoare. Credinta religioasa si reflectia filozofica participa si ele la arta, intrucat nu pretind sa tina seama de o realitate independenta de gandire, ci sa instaureze niste moduri de existenta gratie activitatii autonome a spiritului. In nici o alta vatra a umanitatii nu a fost „viata spirituala“ atat de intensa ca in civilizatia aceasta care nu a crezut aproape niciodata intr-un suflet imaterial.

Dar India se dedica nelimitatului, deoarece ea actioneaza intotdeauna, chiar si atunci cand cauta sa cunoasca.



Cuprins

INTRODUCERE

Pamantul si populatia5

Cap.I Pamantul 5

Caile naturale. 10

Cap.II Populatia. 13

I. Criterii etnice si lingvistice. 13

II. Trunchiul indo-european si ramura ariana. 17

PARTEA I

Istoria

Cap.I Timpurile preistorice. 23

Cap.II Începuturile istoriei: secolele VI si V î.C. 28Cap.III Alexandru si Mauria-sii 36

I. Campania lui Alexandru. 36

II. Chandragupta. 40

III. ASoka. 42

Cap.IV Indo-greci, indo-parti, indo-sciti, kusanii

si Kaniska. 47

Cap.V Deccan-ul pana în secolul al III-lea. 53

Cap.VI Dinastia Gupta. Huni si turci. Harsa. 57

PARTEA II

Societatea indiana

Introducere. 69

Cap.I Familia. Cultul si dreptul familial 73

I. Cultul familial 75

II. Dreptul familial. Dharma. 78

III. Femeia si casatoria. 80

IV. Proprietatea. 83

Cap.II Casta. 86

Cap.III Ordinea politica. 92

I. Putere spirituala si putere temporala. 92II. Artha si Dharma. 94

III. Republicile. 95

IV. Regatele. 97

V. Functia regala. 100VI. Adunarile. 104

VII. Justitia. 107

VIII. Administratia. 109

Cap.IV Ordinea economica. 112

I. Munca. 112

Muncitorii 112

Agricultura. 113

Mestesugurile. 114

Comertul 115

Corporatiile. 118

II. Proprietatea. 119

Proprietatea funciara. 119

Fiscul si moneda. 120

Socialismul de stat. Mizeria indiana. 121

PARTEA III

Viata spirituala. Religii si filozofii

Cap.I Originile. 127

I. Originile preariene. 127

Elementul mund,a. 127

Elementele dravidian, sumerian si semitic. 129

II. Religia arienilor vedici si brahmanismul primitiv. 130Vedele. 130

Rituri si magie. Ordinea naturala. 132

Sacrificiul si zeii 132

Exegeza vedica. 135

Cultul brahmanic. 137

Mitologia metafizica. 140

Viata viitoare. 143

Cap.II Jainismul si buddhismul primitiv. 145

I. Conditiile lor comune. 145

Transmigratia. 146

Noua notiune de act 148

Aspiratia catre eliberare. 148

Influenta Yogai si a sofistilor 150

II. Jainismul 151

Nirgrantha. Jina. 152

Comunitatea. 154

Canoanele. 155

Arhaism si realism. Substantele. 158

Sufletul si mantuirea sa. 159

III. Buddhismul 161

Buddha. 161

Comunitatea. Concilii. Secte. 164

Canonul 169

Literatura Mahayanei 171

Doctrina. 172

Cap.III Brahmanismul hinduizant sec. V î.C.-I d.C..

Religiile lui Vis,nu si Siva. 176Teism: Siva, Vis,nu, Kr,s,na, Rama. 178

Avatarurile. Eclectismul 182

Filozofiile literaturii epice. 184

Transformarea ortodoxiei 186

Cap.IV Marele Vehicul Mahayana 188

Dialectica. Nagarjuna. 190

Concentrarea. ASvaghosa, Asanga, Vasubandhu. 191Sectele. 193

O noua metafizica. 195

Mitologie. 196

Cap.V Apogeul filozofiei 200

I. Sistemele brahmanice 100-500 200Pūrva Mimṃs. 200VaiSeṣika. 201

Nyya. 203

Vednta. 205

Yoga. 206

Smkhya. 208

II. Filozofiile secolului al VII-lea. 210

Comentatori ortodocsi 210

Jainismul 211

Buddhismul 211

III. Trasaturile caracteristice ale gandirii indiene. 214Stiinta indiana. 214

Problemele indiene. 217

Spiritul în viziune indiana. 219

PARTEA IV

Viata estetica

CARTEA I Literatura Indiei

Introducere. 225

I. Limbile Indiei 225

II. Scrierea. 229

III. Studiul literaturii indiene în Europa. 232IV. Literatura Indiei 234

Cap.I Rg Veda si continuarile sale. 237

I. Varsta Rg Vedei 237

II. Trasaturi generale ale Rg Vedei 238

III. Celelalte VedeSama Veda, Yajur Veda, Atharva Veda. 241

IV. Brahmanele. 244

V. Aranyaka si Upanisadele. 249

VI. Sūtrele. 252a. Kalpa Sūtra si Grhya Sūtra. 252b. Vednga. 253

Sūtrele lui Pnini 255Gramaticienii dupa Pnini 257

VII. Bhasya. 258

Cap.II Poezia epica. 259

I. Mahabharata. 259

II. Ramayana. 265

III. Puranele. 269

IV. Literaturile pali si prakrte. 273

V. Literatura sanskrita de inspiratie buddhista. 279ASvaghos,a, AryaSura. 279

Cap.III Perioada Kavya. 286

I. Kalidasa si alti poeti epici ai vremii; teoria artei poetice. 286II. Kalidasa si poezia lirica. 292

III. Bhartrhari. Gnomici si erotici 295

IV. Mistica erotica. 299

Jayadeva. 299

Cap.IV Teatrul 302

I. Natya-Sastra. 302

II. Precursorii teatrului clasic. 311

a. Drama religioasa si epica. ASvaghosa, Bhasa. 311

b. Drama burgheza si politica. Sūdraka, ViSakhadat,ta. 314III. Kalidasa. Teatrul clasic. 318

IV. Urmasii lui Kalidasa. 325

V. Drama dupa Bhavabūti 330VI. Farsa. 333

Cap.V Literatura narativa. 335

I. Povestirea populara si fabula. 335

II. Povestirea savanta. 340

Brhatkatha si Kathasaritsagara; Sukasaptati 340

III. Romanul 347

Dandin, Subandhu, Bana. 347



CARTEA II Arta Indiei

Introducere. 352

Arta pre-indiana. 355

Arta de la Harappa si Mohenjo-Daro. 355

Cap.I Arhitectura si decoratiile. 357

Arhitectura. 357

Arta decorativa. 364

Stūpa. 365

Cap.II Iconografia. 367

Cap.III Sculptura si pictura. 377

Evolutia triplei flexiuni Tribhanga 384

Cap.IV Evolutia artei indiene. 388

Cap.V Estetica indiana, frescele Ajanta si teatrul sanskrit 393



Concluzie 402

Bibliografie 405

Cuprins 442

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs

scrie un review