Libertatea de a gandi si minciuna vremurilor noastre, Rudolf Steiner, SENS

Libertatea de a gandi si minciuna vremurilor noastre, Rudolf Steiner, SENS
Preț: 46,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Editura:
Anul publicării: 2021
Categoria: Filosofie

DESCRIERE

Prima carte dintr-o noua colectie – Antroposofia - adresata in primul rand celor care cauta cauzele ascunse ce stau in dosul evenimentelor istorice si influentele oculte care influenteaza evolutia omenirii.

 

Fragment Libertatea de a gandi si minciuna vremurilor noastre

 

 

 […] Fiindca in acea perioada, chiar daca omul nu mai vorbea de entitati, el mai tinea seama de faptul ca in tot ceea ce ne inconjoara ca natura exista, totusi, anumite forte elementare, care sunt de natura spiritual-eterica. Aspectul esential al conceptiei moderne este faptul ca din reprezentarile umane a fost eliminat tot ceea ce nu poate fi perceput cu simturile, tot ceea ce este, in vreun fel, de natura spiritual-eterica. Intelegem asemenea carti, cum sunt cele ale lui Albertus Magnus, din secolul al 13-lea, numai daca presupunem ca ele tin seama de faptul ca in ambianta noastra fizica sunt prezente peste tot si niste forte spirituale. Caracteristica cea mai importanta in epoca naturalist-stiintifica moderna care isi exercita influentele nu numai asupra conceptiilor despre natura, ci asupra vietii de reprezentare si asupra gandirii umane pana jos, la cea mai simpla inima din popor, caracteristica acestei epoci naturalist-stiintifice e faptul ca, in prima instanta, omul preia de acum inainte in reprezentarile sale din lumea exterioara ceea ce ii vine prin simturi, ceea ce se desfasoara in sfera pe care o observa simturile sale. Cand se vorbeste astazi afara, in lume, despre o stiinta spirituala, despre o estetica, o istorie a artei, o sociologie, ba chiar despre o istorie, ca stiinte ale spiritului, atunci, fireste, acesta e un mod absolut neadecvat de considerare. Fiindca poate fi vorba de stiinta spirituala numai daca se vorbeste despre spirit, adica, despre ceea ce nu se desfasoara in lumea simturilor. Dar ceea ce ne relateaza istoria actuala se desfasoara, desigur, in lumea simturilor, chiar daca rezulta pe baza gandurilor, a sentimentelor etc. Asadar, in realitate, aici nu avem de-a face cu niste stiinte ale spiritului, ci numai cu o stiinta a simturilor. Astfel, caracteristica epocii noastre a cincea postatlanteene e faptul ca omul preia in reprezentarile sale in primul rand ceea ce ofera natura exterioara, ceea ce este perceptibil pentru simturi.

 

Dar sa nu credeti ca ar fi corect sa ponegrim aceasta epoca a cincea postatlanteana si conceptiile ei spunand: Niste reprezentari materialiste necioplite! Asta ar insemna extraordinar de putin, daca nu putem opune ceva real acestor reprezentari materialiste necioplite. Fiindca aceasta epoca a cincea postatlanteana are, pur si simplu, misiunea de a dezvolta, intr-o anumita privinta, materialismul, pentru a elimina din reprezentarile umane tot ceea ce nu provine din lumea sensibila. Numai daca omul se daruieste timp de mai bine de doua mii de ani - atata dureaza o asemenea epoca - unei vieti impreuna cu lumea care exclude fortele elementare, el dobandeste posibilitatea de a-si dezvolta complet libertatea si de a desfasura o activitate spirituala propriu-zisa pornind absolut din propriul sau interior. Excesele materialismului din aceasta prima treime a celor doua mii de ani sunt cauzate numai de faptul ca noi ne aflam la inceputul acestei epoci, de faptul ca valul celor sensibile l-a inundat pe om si el inca nu a reusit sa scoata la lumina din interiorul sau spiritualul. Acest spiritual trebuie sa apara tocmai cu ajutorul unei stiinte spirituale adevarate.

 

Epoca precedenta, epoca greco-latina, avea o alta misiune. Atunci toti oamenii erau constituiti in asa fel incat ei inca mai percepeau fortele elementare, fortele eteric-spirituale din ambianta si, de asemenea, dupa ce le percepeau, le lasau sa actioneze asupra lor. Atunci inca se mai actiona de la om la om, astfel incat se presupunea: fortele elementar-spirituale plutesc in jur, ca aerul. In acesti 2160 de ani care au precedat epoca a cincea postatlanteana, trupul uman a fost mai intai pregatit sa devina un instrument pentru modul actual de sesizare prin gandire pur sensibila a realitatii exterioare. In timpul epocii greco-latine, munca desfasurata pentru dezvoltarea omului se indrepta mai mult asupra trupului. Aceasta ii forma omului trupul in asa fel incat in epoca actuala el sa poata gandi asupra a ceea ce i se prezinta pe cale sensibila. Asadar, cand se preda, de exemplu, fie chiar in lacasele de Misterii, fie in acele institutii care depindeau de Misterii - in epoca greco-latina toate institutiile de invatamant si de cultura depindeau de Misterii -, pe atunci nu se urmarea sa i se comunice omului ceva de care el trebuia pe urma sa se convinga, asa cum e cazul astazi, ci exista sarcina ca atunci cand omului i se comunica ceva, sa i se transmita niste forte, care lucrau la trupul sau. Daca cineva ar face astazi sau daca va face astazi asa ceva, daca ar vrea sa transmita prin comunicarea directa a invataturii ceva care sa lucreze la trupul omului, atunci el ar face ceva nepermis in sensul spiritului epocii actuale; fiindca astazi omul vrea sa fie neinfluentat in ceea ce priveste trupul sau. Si, pe buna dreptate, fiindca acest lucru tine de caracteristica epocii noastre. Orice altceva inseamna interventie magica nepermisa, dar in epoca greco-latina inca era ceva permis. Atunci instrumentul corporal al omului inca era mai moale, mai maleabil, mai flexibil, atunci inca se mai putea lucra la el. Acum el a devenit mai inchistat in sine si, cand se preda sau se comunica ceva, acum e vorba numai de comunicari care se adreseaza sufletului.

 

Dar daca vrem sa lucram modelator asupra trupului inca moale al omului, atunci nu o putem face cu lucrurile care sunt dobandite numai din lumea sensibil-exterioara. Epoca greco-latina nu si-ar fi putut implini misiunea daca ar fi folosit continutul stiintelor noastre ale naturii. Daca s-ar fi predat pe atunci astronomia lui Copernic, daca s-ar fi predat darwinismul, nu s-ar fi realizat nimic altceva decat ca, in loc sa se pregateasca trupul maleabil pentru epoca a cincea postatlanteana, acest trup ar fi devenit uscat. Ar fi fost modelat intr-un mod gresit. Pe atunci trebuia sa existe o stiinta absolut diferita, o stiinta care, in loc sa prezinte fotografii ale existentei exterioare a naturii, asa cum face stiinta noastra actuala, sa prezinte simboluri, care, in loc sa faca experimente, asa cum sunt cele descrise astazi, sa prezinte acte cultice, sacramentalism intr-o anumita privinta. Fiindca, prin sacramentalism, prin niste acte cultice, prin niste reprezentari mitic-simbolice, se intervine in niste regiuni absolut diferite ale fiintei umane decat cele la care se ajunge prin ceea ce avem noi astazi in legile naturii, in conceptia despre lume a lui Copernic, sau in darwinism. [...]

Nr. pagini: 354

Anul aparitiei: 2021

 

 

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.082 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.