Manuel Paleologul - Sfaturi pentru educatia imparateasca - (Editie critica si traducere de Simona Nicolae)

Manuel Paleologul - Sfaturi pentru educatia imparateasca - (Editie critica si traducere de Simona Nicolae)
Anul publicării: 2015
Pagini: 212
Categoria: Tratat
Preț: 10,00 lei
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 5 zile lucratoare

DESCRIERE

Sfaturi pentru educatia imparateasca.
 
Incredintand tiparului volumul de fata, Editura Academiei Romane reinnoada firul intrerupt in urma cu trei decenii al colectiei Scriptores Byzantini, inaugurata, in 1958, de prof. Vasile Grecu cu editia critica a Istoriei turco-bizantine, opera lui Doukas, pateticul narator al Cuceririi Orasului de catre otomani. Ilustrul bizantinolog a publicat in aceeasi colectie si scrierile celorlalti trei cronicari bizantini ai Cuceririi, si anume: Din domnia lui Mahomed al II-lea a lui Critobul din Imbros, Memoriile lui Georgios Sphrantzes, ambele in editii critice multa vreme de neinlocuit, insotite de traduceri in romana, precum si Expunerile istorice ale lui Laonic Chalcocondyl, acestea numai in traducere.

Lui Vasile Grecu i se datoreaza si versiunea romaneasca a Cartii de invatatura pentru fiul sau Romanos, opera imparatului Constantin al VII-lea Porfirogenetul. Colectia a fost imbogatita de profesorul Haralambie Mihaescu, seful Sectorului de limbi si literaturi balcanice din Institutul nostru, cu editiile si traducerile sale din operele altor scriitori bizantini. I se datoreaza doua editii critice de scrieri bizantine, insotite de traduceri in romana, cea a Strategikonului imparatului Mauriciu si cea a Istoriei secrete, atribuite lui Procopiu din Cezarea, precum si doua traduceri in limba romana de opere istoriografice bizantine:

Razboiul impotriva gotilor de Procopiu din Cezarea si Istoria domniei lui Mauriciu a lui Teofilact Simokatta, a noua si ultima carte din colectie, aparuta in 1985.

Importanta Sfaturilor pentru educatia imparateasca adresate de Manuel al II-lea Paleologul fiului sau, viitorul imparat Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-1448), abia daca mai este nevoie sa fie subliniata. Este vorba de o capodopera, cea din urma, a literaturii zise parenetice bazilicale, adica "de sfatuire pentru imparati", o componenta a culturii bizantine in cel mai inalt grad, reprezentativa atat pentru ideologia imperiala, cat si pentru modul bizantinilor de a concepe literatura.

Cu antecedente exemplare in literatura greaca clasica si elenistica, literatura de sfatuire pentru imparati a dainuit in forme aproape neschimbate pana la sfarsitul imperiului. Ea a furnizat modele atat literaturi lor lumii ortodoxe - bulgara, romana, rusa - cat si Occidentului - unde specia literara e numita Speculum regale in latineste, Furstenspiegel, Miroir des Princes, Mirror of Princes in limbile "vulgare" germana, franceza si engleza. Literatura parenetica bizantina a circulat intens in Tarile Romane, era studiata in Academiile domnesti din Bucuresti si lasi in secolul al XVIII-lea, era recomandata pentru educarea viitorilor domnitori si s-a bucurat de traduceri atat in romana, cat si in greaca moderna.

Tiparnitele epocii brancovenesti au pus, de pilda, in circulatie asemenea versiuni neogrecesti si romanesti ale "capetelor invatatoare" adresate de diaconul Agapet imparatului Iustinian sau ale Sfaturilor imparatului Vasile I Macedoneanul (867-886) pentru fiul sau adoptiv, viitorul Leon al VI-lea (886-912), intocmite, in realitate, in numele suveranului sau, de invatatul patriarh constantinopolitan Fotie.

Cat de rodnic a fost contactul culturii romanesti cu literatura parenetica bizantina o dovedesc Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, scriere parenetica de stil bizantin, dar si de mare reprezentativitate pentru originalitatea gandirii politice romanesti din secolul al XVI-lea, care a circulat in versiune slava, romaneasca si greceasca, fiind, la randu-i, insusita si plagiata, dupa cum au aratat I. Dumitriu-Snagov si Dan Zamfirescu, de fostul mare cneaz Vasile al III-lea al Moscovei (1479-1523) si destinata fiului sau Ivan al IV-lea cel Groaznic, mare cneaz al Moscovei (1533-1547) si primul tar al tuturor Rusiilor (1547-1584).

Regretata Ariadna Camariano-Cioran a pus candva in lumina si alte ecouri, mai modeste, ale pareneticii bizantine in Tarile Romane, cum ar fi cartile de sfatuire alcatuite in limba greaca de Matei al Myrelor pentru Alexandru Ilias, de Antim Ivireanul pentru Stefan Cantacuzino, de Azarie Tzigala pentru fiii lui Mihail Racovita sau de Nicolae Mavrocordat pentru fiul au Constantin.

Nr. de pagini: 212
Anul aparitiei: 2015

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.1662 sec