Marc Pistorio, Spune-mi pe cine iubesti ca sa-ti spun cine esti. Cheia atasamentului sanatos

Marc Pistorio, Spune-mi pe cine iubesti ca sa-ti spun cine esti. Cheia atasamentului sanatos
-25%
Editura:
Anul publicării: 2017
Pagini: 216
Categoria: Iubire & sex
Preț: 19,43 lei
25,90 lei (-24,98%)
Disponibilitate: In stoc furnizor
Timp confirmare stoc: 3 - 5 zile lucratoare

DESCRIERE

Faceti parte dintre persoanele fericite in cuplu sau dintre cei care se implica in relatii fara viitor? Sunteti atent cu partenerul de cuplu sau distant? Ati fost un copil iubit sau neglijat?

Studii neuropsihologice recente au demonstrat ca atasamentul afectiv se construieste din frageda copilarie: el se instaleaza in relatia afectiva cu parintii si se continua la varsta adulta in relatia de cuplu. Alegerea partenerului erotic ar fi, asadar, condusa inconstient de calitatea acestei relatii: daca ea a fost securizanta, relatiile erotice de la varsta adulta vor fi echilibrate. in caz contrar, se va dezvolta o trauma de atasament sub forma insecuritatii afective (angoasa de abandon, teama de intimitate), care anunta relatii erotice chinuitoare si conflictuale. Din fericire, acest verdict nu este fara apel: printr-un demers terapeutic adaptat, care permite intelegerea gandurilor si a comportamentelor erotice, se poate corecta traiectoria si consolida durabil siguranta si succesul unei relatii.

In aceasta lucrare, autorul explica amanuntit fundamentele teoriei atasamentului, importanta legaturii afective de la inceputul vietii si consecintele unei legaturi afective deficitare. El ofera sfaturi si instrumente concrete pentru a favoriza o mai buna comunicare in cuplu, care da ocazia unui bilant aprofundat al relatiilor erotice, pentru a initia alegeri lucide si a intrerupe definitiv repetarea dureroasa a trecutului.

MARC PISTORIO este psiholog clinician si psihoterapeut. Amplificandu-si expertiza, s-a specializat, de asemenea, in rezolvarea conflictelor in mediul corporatist, in calitate de mediator civil si comercial.

Cuprins:

Introducere... 9

   PRIMA PARTE Atasamentul si stilurile de atasament in copilarie

Capitolul 1
Construirea atasamentului... 27
Capitolul 2
Neuropsihologia atasamentului... 45
Capitolul 3
Patru stiluri de atasament... 56

   PARTEA A DOUA Stilurile de atasament la adult si atasamentul erotic

Capitolul 4
Cele doua dimensiuni ale atasamentului... 85
Capitolul 5
Cele trei stiluri de atasament erotic... 88
Capitolul 6
Problemele de atasament la cuplurile insecurizante... 95
Capitolul 7
intalnirea a doua stiluri de atasament... 122

   PARTEA A TREIA De la insecuritate ia securitatea de atasament

Capitolul 8
Metodele de reparare printr-o atitudine afectiva... 141
Capitolul 9
Perpetua (re)cucerire... 174
Capitolul 10
Noi abordari pentru a securiza atasamentul... 195

Concluzie... 207
Bibliografie... 211

Fragment:

 ... pentru construirea creierului drept, ca pruncul sa traiasca repetat aceste prozodii calmante cu mama si sa le cunoasca tonalitatea afectiva. Aceasta mecanica relationala complexa este la baza solutiilor securizante sau anxioase - chiar depresive sau patologice - date de sistemul de panica al nou-nascutului; cuplate cu accesul la ingrijirile materne, ele permit emergenta atasamentului. Aceste interventii repetate sunt in mod special semnificative pentru copilul foarte mic, care resimte - incetul cu incetul - in mod fizic, ca mama sa este calduroasa si prezenta prin raspunsurile sale afective binevoitoare date nevoilor sale, ceea ce il linisteste. Calitatea si frecventa acestor comportamente materne vor crea amprenta durabila a experientelor precoce securizante sau insecurizante pentru dezvoltarea atasamentului copilului. Stim astazi cat de fundamentala este aceasta hrana afectiva pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului, caci fara ea n-ar putea scapa de sechele psihologice si fiziologice majore, chiar daca ar primi in continuare sanul sau biberonul. Mama este in mod hotarator structuranta pentru copil prin "dialogurile" cu el si prin interventiile sale cand el este incercat de afecte negative de ordinul tristetii, al maniei, al anxietatii, al disperarii etc. in acele momente semnificative, rolul sau este de a-i arata cum sa-si administreze adecvat emotiile personale pentru a se linisti. Aceste interactiuni multiple ar trebui sa-i permita copilului, in coerenta recurentei lor, sa resimta fiziologic si psihologic intoarcerea la echilibrul securitatii interioare, intr-un mediu lipsit de tensiuni, de aceasta data: el este de fiecare data ghidat si ajutat cu grija de mama sa, pentru a trece de la o excitare deranjanta la o excitare tolerabila sau agreabila. Pentru aceasta, trebuie neaparat ca mama sa dispuna ea insasi de o buna capacitate de a repera afectele negative ale pruncului si impactul lor asupra relatiei prezente si sa nu fie prea tulburata sau lipsita de mijloace in fata lor. Din acest punct de vedere, relatiile precoce pe care le-a avut cu propria sa mama, in copilarie, ii vor dicta comportamentele si reactiile emotionale fata de bebelusul sau, fara ca ea sa-si dea seama uneori de asta. Rezulta ca ea se va simti mai mult sau mai putin competenta - in deplina posesie a mijloacelor sale sau neputincioasa - in instaurarea acestui proces de reglare afectiva a bebelusului. intelegerea sensibila a mamei si raspunsurile sale adaptate starilor de excitatie emotionala ale pruncului ii permit apoi acestuia sa le reproduca el insusi in prezenta mamei sale, apoi singur, cand creste mai mult. Aceste raspunsuri observate la mama, apoi exersate de copil sunt preludiul capacitatii de a se autoregla pe plan emotional. in functie de experientele cotidiene, va trebui - pentru a avea grija de sine - sa resimta o stare emotionala cand aceasta apare, sa o recunoasca, sa o trateze la nivelul sau de intensitate si sa se ajusteze pentru a se mentine in echilibru, reducand sau marind starea de activare emotionala; astfel copilul invata sa se linisteasca sau sa se excite in functie de nevoile momentului. Daca atinge aceasta competenta, mama va fi reusit sa faca din copil o fiinta autonoma in administrarea emotiilor sale si in punerea in functie a unor comportamente spontane, susceptibile sa reduca tulburarile fizice si psihologice care apar in singuratate sau in relatii.


   Este foarte important ca mama - sau parintele - care provoaca stres sau anxietate copilului sau din cauza unui dezacord afectiv momentan sa fie si cea - sau cel - care ofera, in acelasi mod, o posibilitate de reapropiere afectiva, adoptand atitudini concrete de reglare psihobiologica. Oricare ar fi varsta copilului, un parinte securizant se angajeaza activ sa creeze o noua apropiere afectiva in urma unei distantari, printr-o proximitate fizica reconfortanta: el adopta un discurs responsabil si neculpabilizant, respecta emotiile si reactiile copilului fara a-l judeca negativ, recurge la umor fara a banaliza trairea emotionala a copilului, reitereaza comportamentele sale de apropiere si de reconciliere atat cat este necesar, daca nu este pregatit copilul sa le accepte de la inceput etc. Este vorba despre un proces de reparare a relatiei, activ in mod sincer si obiectiv din partea parintelui, care-l invita amabil pe copil sa ia parte la aceasta reparare. Parintele structurant nu face doar sa numeasca starea copilului ("Esti trist, esti manios...") pe un ton neutru si fara investire emotionala. El intra in empatie si in rezonanta cu starea afectiva a copilului, ceea ce-i permite acestuia sa metabolizeze emotiile cu ajutorul parintelui, caci singur nu este capabil s-o faca. Parintele transmite astfel mesajul reciprocitatii, cu binefacerile sale. Nu adopta niciodata postura unui adult rece, autoritar sau dominator, care impune repararea afectiva: el o propune intr-o atitudine parentala globala iubitoare si temperata. Faptul de a retrai cu parintele o emotie pozitiva, dupa ce a experimentat o interactiune care a generat o emotie negativa, devine pentru copil o noua experienta de reparare, care ii ofera beneficiul de a simti ca negativitatea poate fi suportata si depasita. in sine, acest mesaj interior este puternic si purtator de speranta in privinta trairilor inevitabile a unor lituatii de viata in care echilibrul relatiilor semnificative este rupt brusc, fie ca e vorba de relatii de dragoste, familiale, amicale sau profesionale. Daca un individ stie, fara a se indoi, ca relatiile pot fi reparate, nu va avea niciodata nevoie sa se protejeze printr-o distantare emotionala suprainvestita, adica printr-o proximitate anxioasa si fuzionala sau printr-o distantare excesiva de protectie si de dezangajare. Mai multi specialisti ai atasamentului considera ca a dobandi foarte de timpuriu in copilarie capacitatea de a experimenta in mod securizant si constructiv...

Nr. de pagini: 216
Anul aparitiei: 2017

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 1.1373 sec