Margaret MacMILLAN - Razboiul care a pus capat pacii. Drumul catre 1914

Putea fi evitat Primul Razboi Mondial? Puteau marile puteri europene sa renunte la aroganta, orgolii si aliante bazate pe interese futile, pentru a evita o confruntare cu mii si mii de victime? De ce Europa progresista s-a aruncat in conflicte pe care nu a stiut sa le gestioneze?

Stefan Zweig, care avea 19 ani in 1900, a consemnat imaginea tineretii sale lipsite de griji. Familia sa, bogata si ingaduitoare l-a lasat sa faca ce isi dorea la Universitatea din Viena. Zweig a depus eforturi academice minime, dar a citit mult. Tocmai isi incepea cariera de scriitor, publicand cateva poezii si articole. In ultima sa lucrare, Die Welt von Gestern, Zweig a ales sa se refere la perioada tineretii sale, cea de dinainte de Primul Razboi Mondial, ca fiind Epoca de Aur a Sigurantei. In special pentru clasele de mijloc, lumea in care traiau se asemana intru totul monarhiei habsburgice, aparent stabila si trainica. Economiile oamenilor erau sigure, iar proprietatile se transmiteau fara probleme din tata in fiu. Omenirea, si in special Europa, se indrepta, in mod evident, catre un alt nivel de dezvoltare”, scrie Margaret MacMillan in volumul Razboiul care a pus capat pacii. Drumul catre 1914, care deschide colectia de Istorie a editurii Trei.

Evident, nivelul de dezvoltare economica era vizibil mai ales in vestul Europei, pana la granitele Imperiului Austro-Ungar. Vedeti si simtiti diferenta chiar si azi, vizitand Transilvania. Inainte de Primul Razboi Mondial, 80% din populatia Imperiului Austro-Ungar stia sa scrie si sa citeasca. (Astazi ne rusinam cu procentele noastre din educatie.)

Paralele intre perioada de dinaintea conflictului mondial si prezentul nostru sunt infricosator de multe. Anarhistii de atunci sunt islamicii fanatici de azi, diferentele de dezvoltare economica sunt la fel de vizibile, cresterea nivelului de securitate devine prioritatea oricarei sedinte de guvern in Vest si nationalismul atinge zilele astea cote alarmante. Unele lucruri insa nu s-au schimbat: Grecia a ramas santajistul Europei, Bulgaria pandeste momentul potrivit ca sa traga jarul pe spuza ei,. Bosnia si Hertegovina sunt butoaie de pulbere, Serbia e intotdeauna gata sa se apere cu orice pret, Germania face exercitii de putere cu orice natiune mai slaba, Franta nu stie ce pozitie sa adopte, Marea Britanie tinde din nou spre izolare, Rusia incearca sa le atraga tuturor atentia, Romania e neschimbata.

S-ar zice ca suntem din nou in pragul unui conflict major…dar nu stim daca manusa va fi aruncata de data asta din Europa.

Initial, criza din iulie 1914 a fost provocata de nesabuinta Serbiei, dorinta de razbunare a Austro-Ungariei si cecul in alb al Germaniei. Tavalugul razboiului a ras orase si sate, a distrus vieti, a decimat economii si a parjolit totul in cale.

Inca mai dezgropam obuzele Primului Razboi Mondial– de aceea trebuie sa alegem optiunea cea mai inteleapta. Iar alegerea aceasta depinde de lideri– trebuie sa lase deoparte orgoliile, aroganta, strategiile perdante, si sa gandeasca pe termen lung atunci cand se implica intr-o alianta, de orice fel. Aceasta este pledoaria lui MacMillan. Poate fi si o lectie despre cum sa ne alegem conducatorii– cel putin noi, romanii, suntem mari consumatori de promisiuni electorale… si atat.

Anul paritiei: 2015