Alexandru Odobescu

Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834, Bucureşti - d. 10 noiembrie 1895, Bucureşti) a fost un scriitor, arheolog şi om politic român de origine aromână[necesită citare]. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), şi profesor de arheologie la Universitatea din Bucureşti. Este autorul unui tratat de istoria a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) şi a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său. (Le Trésor de Petrossa, vol. I-III, 1887-1900). » ...mai mult A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene (Cîntecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu ţara, istoria şi datinile românilor, 1861; Răsunete ale Pindului în Carpaţi). A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poeţii Văcăreşti, Mişcarea literară din Ţara Românească în sec. XVIII). Autorul unor romane istorice (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna, 1860) şi volume de eseuri (Câteva ore la Snagov, 1909; Pseudokynegeticos, 1874). Format la şcoala clasicismului francez şi la acea a antichităţii, om de gust şi de ştiinţă, fondator al arheologiei la noi, şi istoric, scrie o proză admirabilă în eleganţă şi puritate. A priceput, ca şi Junimea, că literatura adevărată trebuie să exprime sufletul poporului român aşa cum se reflectă în istorie, în limbă, în folclor. Cu drept cuvânt, Maiorescu, care-l stima mult, îl privea ca pe unul din ai lor. Şi Odobescu se opusese fanteziilor etimologice ale Academiei şi reuşise să publice un dicţionar opus celui al lui Laurian şi Massim. Nuvelele lui istorice, Mihnea cel Rău şi Doamna Chiajna, şi mai ales spiritualul Fals tratat de vânătoare - Pseudokinegetikos, în care se vede imensa lui erudiţie, gustul constant, poezia delicioasă a evocării peisajului românesc, au încântat generaţiile trecute. Pseudokinegetikos, despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „bate câmpii cu graţie“, închide în el consideraţii estetice şi descrierea a trei opere de artă cu subiecte cinegetice, un basm, Povestea lui Făt frumos împărat cu noroc la vânat, şi chiar şi un fragment autobiografic în care autorul povesteşte o vânătoare de dropii în Dobrogea, pasăre dispărută de pe teritoriul românesc în urma vânării ei sălbatice.