Cum să alegem fericirea - ediţia a II-a

Cum să alegem fericirea - William Glasser. "Această carte se releră la importanţa bunelor relaţii într-o viaţă de succes. După părerea mea, dacă nu suntem bolnavi, săraci sau împovăraţi de efecte ale bătrâneţii, problemele umane majore cu care ne luptăm - violenţa, crima, maltratarea copiilor, maltratarea partenerului de viaţă, alcoolul şi drogurile, proliferarea relaţiilor sexuale premature şi lipsite de iubire, precum şi suferinţele afective - sunt produse de relaţii interumane nesatisfăcătoare. Întreaga carte încearcă să explice de ce se întâmplă aceste lucruri şi să dea soluţii pentru a ne înţelege mai bine unii cu ceilalţi. M-am concentrat asupra a patru tipuri majore de relaţii interumane, care în mod clar trebuie ameliorate. Acestea sunt: soţ-soţie, părinte-copii, patron-angajat, şef-subaltern Eu susţin că, dacă nu ameliorăm aceste relaţii, avem puţine şanse de a reduce în vreun fel problemele menţionate în paragraful anterior. Un asemenea punct de vedere poate fi considerat o lipsa de modestie, dar chiar înainte de a da această carte la tipar am fost foarte încântat să constat că cercetările recente îmi susţin puternic teza că adolescenţii, mai aies, au nevoie de o bună relaţie părinte-copil şi profesor-elev pentru a evita comportamentul autodistructiv. În "Journel of the American Medical Association", din 10 septembrie 1997, a apărut un articol intitulat "Cum pot fi apăraţi adolescenţii de toate relele". Aici sunt descrise primele constatări ale Asociaţiei Naţionale de Studiere a Sănătăţii Adolescentului. Cea mai semnificativă descoperire a fost următoarea: "Legăturile extrem de strânse dintre părinţi şi şcoală pot duce la scăderea riscului de îmbolnăvire aproape în toate cazurile, mai puţin în cel al sarcinilor premature." Acest studiu încă nu a găsit soluţii pentru ameliorarea celor mai importante tipuri de relaţii (cele două sus menţionate), dar arată clar că aceasta este direcţia în care trebuie să ne îndreptăm, ea fiind de altfel şi subiectul acestei cărţi. Aş sugera să se facă o cercetare atentă şi asupra felului în care soţii şi soţiile pot avea satisfacţii mai mari în căsnicie, acestea fiind un factor vital în obţinerea unei relaţii foarte strânse copil-părinte. Cu ani în urmă, un preot pe care l-am cunoscut la Chicago, pe numele său Părintele John, mi-a spus ceva ce n-am să uit niciodată: "Cel mai bun lucru pe care îl pot face părinţii pentru copiii lor este să se iubească reciproc." Pe măsură ce veţi citi această carte, veţi observa că eu nu folosesc expresia "legături foarte strânse". În schimb, folosesc "relaţii satisfăcătoare", o expresie care mi se pare similară.