Curtea Constitutionala a Romaniei. Justitia politicului sau politica justitiei?

Iata o dezvoltare explicativa a dilemei relevate de titlu: jurisdictia constitutionala indeplineste o functie politica sau reprezinta o varianta de estompare juridica a trasaturilor accentuate ale politicului?
In lucrare, se face distinctia intre doua tipuri de control al constitutionalitatii legilor. Cu acest prilej este evidentiata  experienta romaneasca in materie, care a  promovat modelul american al controlului de constitutionalitate difuz si care a fost impartasita de instantele romanesti inca din anul 1912. In 1991 a avut castig de cauza modelul european al controlului de constitutionalitate, model bazat pe o institutie nationala, apta sa  controleze constitutionalitatea legilor in mod centralizat  si a altor raporturi dintre autoritatile statale.
La baza acestui control a stat intotdeauna legitimitatea sa. Cum este posibil ca un organism format din reprezentanti ai Presedintelui Romaniei, ai Camerei Deputatilor si Senatului sa infranga deciziile parlamentare si sa anuleze punerea in aplicare a hotararilor decise de aceste organisme? Raspunsul la aceasta intrebare se regaseste in carte si are ca obiect legitimarea Curtii Constitutionale in trendul mondial si mai ales in virtutea faptului ca la ora actuala Curtea Constitutionala a Romaniei detine Presedintia Curtilor Constitutionale Europene si este membra a Curtilor Constitutionale Francofone.
Legiferarea unor noi atributii ale Curtii Constitutionale, mai ales in conexiune cu modificarea unor texte din Legea fundamentala (si, uneori, o contradictorialitate intre acestea), inducerea unui eventual blocaj in activitatea Parlamentului, prezentarea atributiilor Curtii Constitutionale, asa cum sunt ele reglementate de Constitutie, si exemplificarea  spetelor de interes pentru materia respectiva, toate acestea sunt comentate spre informarea cititorilor si clarificarea unor aspecte poate mai putin evidente.