Introducere tematica in filosofia ortodoxa a existentei, cunoasterii si stiintei

Motto:   „Trebuie sa fii infidel eului in drumul catre sine” - Constantin Noica

          S-au scris filosofii ale religiilor si chiar filosofii ale crestinismului. De cele mai multe ori, ceea ce a fost desemnat ca fiind o filosofie crestina nu este altceva decat o sinteza si o sistematizare a unor idei, conceptii incepand din antichitate, iar ceea ce ar fi mai important, revelatia supranaturala, are o prezenta secundara, sau chiar lipseste, iar adevarurile dreptei credinte nu se regasesc in meditatia filosofica. „Asa cum gandirea teologica a crestinismului a lucrat asupra altui material si a facut-o in alt spirit decat teologia inaintasa, o filosofie crestina trebuie sa fie altceva decat o sistematizare ori o simpla sinteza a unor materiale pe care sa le fi pus la dispozitie Antichitatea... Daca revelatia nu este decat un auxiliar, fie si unul indispensabil, atunci o filosofie crestina poate fi orice doctrina filosofica susceptibila de a porni de la numele revelatiei. Crestinismul nu ar schimba radical viziunea filosofica, ar fundamenta-o si intregi doar. Insa un asemenea fel de a vedea lucrurile lasa in umbra adevarata noutate de viziunea crestina; si asa se face ca se poate numi filosofie crestina cea a lui Platon plus ceva, sau mai ales filosofia lui Aristotel intregita prin acelasi ceva” (Constantin Noica).Noi propunem o schita tematica si reflectii nu pentru o filosofie a ortodoxiei, ci pentru o filosofie ortodoxa, care sa cuprinda hermeneutica existentei si cunoasterii imanente si transcendente, in termenii, conceptele si categoriile specifice unei meditatii filosofice si constructii metafizice, dar pe baza adevarurilor revelate ale credintei ortodoxe.Desigur filosofia ortodoxa nu este o replica si nu se poate substitui niciodata teologiei si dogmaticii ortodoxe. Filosofia in genere este o forma de cunoastere si in consecinta, filosofia ortodoxa poate avea aceasta calitate daca se bazeaza si valorifica invatatura si adevarurile de credinta cuprinse in scrierile Sfintilor Parinti, in teologia si dogmatica ortodoxa, in traditiile Bisericii. Este ceea ce facem si noi in aceasta schita tematica pentru o posibila filosofie ortodoxa. Teologia ortodoxa nu se identifica cu hermeneutica bazata pe categorii si concepte metafizice ale unei filosofii ortodoxe, dupa cum aceasta din urma nu este o completare a teologiei ortodoxe.Crestinismul nu este o filosofie,  dar poate exista si  o filosofie crestina nu numai profana care sa-si aiba temeiul in revelatie. Filosofia nu poate sa asimileze si nici sa inlocuiasca teologia ortodoxa care este revelata, ci nu un produs al ratiunii umane. Filosofia trebuie sa-si aiba temeiul si adevarul in teologia crestina, ci nu invers.Constantin Noica marturisea posibilitate unei filosofii crestine: „Ca pe toate planurile crestinismul ar putea fi intr-un cuvant si in filosofie doctrina care sa implice spiritualul fara a desfigura temporalul; asa cum omul s-a putut indumnezei prin crestinism fara a-si parasi, ba reliefandu-si inca mai bine omenia sa”.

REVIEW-URI