Scrierea cerului

Scrierea cerului
Preț: 20,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Anul publicării: 2020
Pagini: 76
Format: 13x20
Categoria: Poezie

DESCRIERE

Cu 13 Desemne de Mihai Olos din colectia Archeus

Cuvant inainte de Ion Muresan

Imagine coperta I: Desemn de Mihai Olos din colectia Archeus

Scrierea cerului este, in calendarul poetului, cartea care marcheaza peste cinci decenii de cand i s-a ridicat ceata de pe ochi, de pe suflet, de pe minte, de cand a inceput sa vada lumea prin lentila poemului. De cand Gheorghe Parja a vazut Poezia. %u0218i a fost vazut de Poezie.
La prima lectura, recunosc, eu insumi am mers binisor pe langa carte. Asta pentru ca nu am citit bine titlul. Prin Scrierea cerului am inteles Descrierea cerului, adica un desen, fie el si metaforic, dupa bolta cereasca. Nu-i de mirare ca nimic nu potrivea cu nimic. Abia la a doua lectura mi-am dat seama ca aici nu avem de-a face cu Scrierea ca un act secund, cu trecerea in cuvant a unei imagini date. Caci, pentru Gheorghe Parja, Scrierea e un act intemeietor, un act de geneza. „Deschide usa sa se faca cer”, scrie poetul. Nu deschide usa sa se vada cerul. Scrierea cerului nu descrie, ci traseaza conturul unui univers interior, al unei tari subiective. Lumea pe care Gheorghe Parja o desemneaza – ca sa folosesc un cuvant drag lui Mihai Olos – e una halucinanta, o lume aflata la marginea somnului si a uitarii, o tara „ca un paradis atipit”. In tinutul poeziei lui Gheorghe Parja nu exista frica, nu exista spaima neagra, caci totul e negru. „Provincia-i trecuta de tarziu”, cum scria poetul intr-o poezie din tinerete. Asa si noua provincie, cea de acum, e dincolo de frica. %u021Aara pe care o intemeiaza poetul aici e una doar „induiosata de spaima”. Taramul de aici si cel de dincolo sunt amestecate, trecerile dintr-unul in altul se fac cu larghete si firesc. Peste tot bantuie ingeri negri, ingeri incovoiati, ingeri care „privesc la microscop”. Raiul si iadul par a fi un singur tinut, negru si inghetat. Parintii insisi sunt „pasari de frig”, Raiul e „negru si racoros” si doar mana calda a mamei il incalzeste. Chiar si lumina e neagra si rece: „E frig si in lumina acum”, scrie poetul. Cutremurator este poemul in care mama se intoarce si-si gaseste casa pustie si inchisa.
Lumea vizibila e strabatuta de „nori de fluturi”, iar pe sub geamuri trec „pesti uriasi ”, „barbati cu dealuri in palme”, „voci fara trup”, trenuri ca niste „laboratoare de himere”, iar „soarele e mic ca un scancet de copil”.
In „exercitiul de admiratie” de mai sus am incercat sa fac, pentru uzul cititorului, o schita, o mica harta, a „cerului scris” de Gheorghe Parja. Nu-mi mai ramane decat sa spun cateva cuvinte despre uneltele cu care poetul nostru isi desemneaza cerul si carora el le acorda o mare atentie. „Le acorda atentie” e putin spus, caci Gheorghe Parja intreprinde o adevarata cercetare asupra lor. Iar acestea sunt Cuvantul si Poemul. Aci trebuie spus ca Gheorghe Parja e unul din putinii poeti care face distinctia intre Poezie si Poem. Lumea are poeticitatea ei. Dar Poezia lumii devine vizibila doar prin lentila Poemului. Poemul e, cu o metafora din Scrierea cerului, microscopul prin care privesc ingerii. Facerea Poemului e o opera de-a dreptul mareata. Poemul e zidit din cuvinte ridicate de „scripeti marunti”, cuvinte asezate, precum caramizile, unele peste altele, iar Poemul ridicat noaptea este dezvelit, ca o mare constructie, intr-un cadru festiv. Cuvintele rostite au greutate si gravitate. Dincolo de ele e pustiul. Fara cuvinte, „casa e goala ca un cuvant alungat”. Fara cuvinte, legatura cu pamantul se rupe. Folosirea cuvantului e un act de mare responsabilitate, caci cuvantul are puteri magice. Imi vin in minte versurile lui Blaga: „Iubito sa nu ne jucam cu cuvintele,/ Iubito sa nu ne jucam cu mormintele”.
L-am cunoscut pe poet prin anii 80. Nu am uitat intalnirea cu el pentru ca nu am uitat poemul pe care ni l-a citit, mie si lui Radu Saplacan, la o masa a restaurantului „Somesul” din Dej. Poemul se intitula Veghea de seara. %u0218i astazi stiu pe de rost cateva versuri din el: „Vin spre mine prietenii ii stiu/ %u0218i cum vin nu-i simte nici un caine/ Nu vorbesc, sa fie mai usori/ Pretul vorbei stiu sa il amane/ Ei, provocatorii de candori”.
Gheorghe Parja crede in Poezie. %u0218i in „cuvintele frumoase care fac poezia buna”. %u0218i care nu l-au tradat nici de data aceasta. (Ion Muresan)

* * *

„Ei bine, Gheorghe Parja se simte mai legat de saptezecisti, prin firea lui, decat de congenerii lui optzecisti. N-a tinut sa fie in pas cu moda, nu si-a schimbat uneltele, n-a apelat la un limbaj, altminteri la indemana, cum bine stiti este un limbaj inteligent acela al promotiei 80, nu este numaidecat limbajul talentului, ci este limbajul inteligentei. Gheorghe Parja a preferat sa ramana intr-un fel de ariergarda a propriei sale generatii, asumandu-si deopotriva riscul de a parea, sa zicem unora, vetust in raport cu moda lirica de ultima ora, dar asumandu-si si gloria, daca vreti orgoliul, de a conserva o dimensiune esentiala a poetului dintotdeauna, anume lirismul (...). Marile iubiri si marile divorturi se produc in cuvant, cel putin in spatiul limbii romane, dar cred ca si in spatiul tuturor limbilor si, atent la aceasta realitate, Gheorghe Parja a tinut sa ofere un discurs poetic care sa nu lezeze in niciun fel sensibilitatea, susceptibilitatea nimanui” (Laurentiu Ulici, 1996).

* * *

„Gheorghe Parja are fascinatia unei vechimi care este o mixtura de geografie, botanica si credinta, local nuantate. Are aerul unui ins ajuns intr-o metropola unde isi da seama ca nu se poate departa de imaginea locului natal, pe care-l inventariaza cu rafinament modernist. Gravitatea inteligenta, melancolia salubra a lirismului semnat de Gheorghe Parja ii gireaza nota personala” (Gheorghe Grigurcu, 2008).

* * *

 „Gheorghe Parja e o bucata de Desesti, «un bulgare de huma» purtat la inaltele scoli ale poeziei si intors la vatra sa contemple, din prispa casei parintesti, spectacolul fascinant al universului si, mai ales, paradoxala minune numita om, vietuind intre misterul impenetrabil si tacerea taranii, pe care se consuma alungarea din Paradis. Ajuns la varsta intrebarilor, cu sau fara raspuns, isi asuma, dinaintea pustietatii pe care o cerne clepsidra timpului, tacerea si veghea enigmatica a Sfinxului, insa mutenia lui e, mai degraba, ecoul tacerii neguroase a Gutaiului. Sfinxul si lacrima sa. Cand plange piatra vesnica doar Poetul si Dumnezeu o aud (...). Dumnezeu care bate la usa poetului sa-i lumineze in cuvant «imperiul firelor de iarba» la ceasul marilor nelinisti, la ora in care, pustiit de nostalgii precum obcinele peste care s-a asezat cenusa «arderii de tot», acesta isi contempla ridurile si spaimele in luciul raristii cerului pe care se zareste urma degetului sfant” (Horia Badescu, 2014)

* * *

Gheorghe Parja s-a nascut in 27 aprilie 1950 (in acte: 2 mai), in Desesti (Maramures). Absolvent al Liceului pedagogic Sighetu Marmatiei (1970) si al Facultatii de Ziaristica Bucuresti (1978). Redactor-sef al ziarului „Graiul Maramuresului” Baia Mare, serie noua. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (1999), vicepresedinte al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania (2004). Presedinte al Reprezentantei Maramures a Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj. Vicepresedinte al Conventiei literare internationale de la Lviv–Ucraina (2010). Debut literar girat de prozatorul Alexandru Ivasiuc, in revista „Luceafarul” (1968). Colaboreaza la publicatii culturale din tara si strainatate. Debut editorial in volumul colectiv „Caietul debutantilor” (Editura Albatros, Bucuresti, 1977). Dupa debutul editorial din volumul colectiv, publica volumele: In numele tatalui (versuri, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1996) Sub podul lui Apollodor. Dialoguri cu Adam Pusloji%u0107 despre Nichita Stanescu si alti poeti din lume (Editura Du Style, Bucuresti, 1998), Dialoguri in Centrul Europei (Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti; vol. I, 2000; vol. II, 2003), Cartea din Valea Matragunii (versuri, Editura Echim, Sighetu Marmatiei, 2000), Portret de grup cu Laurentiu Ulici (evocari, amintiri; colaborare cu Echim Vancea si Ioana Petreus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003), Umbra noastra cuvantul – Serile de Poezie „Nichita Stanescu” de la Desesti 1979-2003, in colaborare cu Echim Vancea, Editura Echim, Sighetu Marmatiei, 2003, Poemele Ieronimei (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003) Preludia solodkovo haosi/ Preludiu la dulcele haos (versuri, limba ucraineana, trad. %u0218tefan Tcaciuc, Editura Mustang, Bucuresti, 2004), Singuratate sonora (versuri, antologie de autor, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005), Dialoguri cu ferestre spre Nord (interviuri), (Editura Limes, 2005), Poeme din vremea lui Adam (Editura Echim, 2007), Calatoria ingerului prin Nord (Editura Proema, 2008), Vanzarea umbrei/Arnyekvasar, versuri (antologie romano-maghiara, Editura Proema, Baia Mare, 2011), Livada cu prieteni si alte imprejurimi (eseuri, Editura Proema, Baia Mare, 2011), Lacrima sfinxului, versuri (Editura Proema, 2014); Ochii Basarabiei (Biblioteca judeteana „Petre Dulfu”, 2018); Oglinzile Nordului (Biblioteca judeteana „Petre Dulfu”, 2019). Este inclus in culegeri si antologii de poezie (Un sfert de veac de poezie de Vasile Muste, Editura Luceafarul, Bucuresti, 1998; Antologia poetilor ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor si Iulian Boldea, Editura Ardealul, Targu Mures, 2004; Antologija sucasnoji rumuns’koji poeziji/ Antologia poeziei romanesti contemporane, antologie si traduceri in limba ucraineana de %u0218tefan Tcaciuc, Editura Mustang, Bucuresti, 2005, 2 vol.). Inclus in volumul Punte intre sentimente (Antologie de poezie irakiano-romana, Editura Proema, Baia Mare, 2012) si in volumul Confluente poetice (Antologie de poezie kuweitiano-romana, Editura Proema, Baia Mare, 2013). I-au fost traduse poeme in limbile sarba, ucraineana, engleza, araba, maghiara si belarusa. Distins cu premii nationale si internationale pentru poezie si publicistica: Premiul revistei „Tribuna”, 1986; Premiul pentru poezie „Carpatica”, Ujgorod, 2008; Premiul pentru poezie la Lviv – Ucraina, 2010; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj, 2012; Marele Premiu pentru Literatura si Titlul „Scriitorul anului” 2014, acordate de municipiul Baia Mare. Despre cartile sale au scris: Laurentiu Ulici, Radu G. Teposu, Ioan Holban, Nicolae Breban, Gheorghe Grigurcu, Razvan Voncu, Adam Pusloji%u0107, Theodor Damian, M.N. Rusu, Valentin Hossu-Longin, Ioan Moldovan, Dan-Silviu Boerescu, Victor Cublesan, Nicolae Prelipceanu, Adriana Cean, Adrian Alui Gheorghe, Echim Vancea, Vasile Dragos, Augustin Cozmuta, Ion M. Mihai, Gheorghe Glodeanu.



ISBN: 978-606-797-491-1

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de același autor

Created in 0.089 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.